Acum 50 de ani, apele termale din cartierul Ioșia erau o binefacere mai ales pentru doamnele care doreau să scape de sarcini nedorite, și când zic sarcini nu mă refer la cele de partid. Așa că diriguitorii din acele vremuri au decis să asaneze zona și să facă un ștrand tovărășesc, pentru a mai scădea presiunea pe bătrânul și mereu aglomeratul ștrand municipal.
Și cum l-au făcut comuniștii, cam așa a și rămas multă vreme, cu ceva îmbunătățiri, dar nu substanțiale. Pentru a face un spațiu civilizat, va trebui să investim 33 milioane de euro, din care, în cel mai fericit caz, Uniunea Europeană va cotiza doar 40%. Este evident că banii UE sunt tot mai greu de obținut, tot mai puțini și cu cofinanțări tot mai mari. Dar, bine administrat, ștandul poate fi o importantă sursă de venit și se poate amortiza în câțiva ani.
Este una dintre investițiile care se bazează aproape în exclusivitate pe orădeni. De aceea cred că Primăria ar trebui să se gândească serios de pe acum ce tarife va practica, mai ales că nu poți să-i dai deoparte pe pensionari, care-l consideră scăldătoarea lor. Lăsați prețurile piperate pentru clujenii care vin la Aquapark!
Și, dacă tot se face un ponton pe malul Crișului la viitorul ștrand, ar fi de interes să înființăm și o bază nautică în zonă. Cred că succesul investiției e garantat, fiind amplasat între două dintre cele mai mari cartiere ale orașului. Dacă până acum s-a investit în oraș pentru a fi o vitrină pentru turiști, a venit vremea să ne bucurăm și noi de propria urbe.