Drumurile naţionale ce străbat Bihorul au ajuns să arate mai prost decât cele judeţene. Lăsate în paragină în ultimii patru ani deşi sunt circulate zilnic de mii de TIR-uri, şoselele sunt pline de gropi încât şoferii nu mai ştiu pe care să le ocolească. În top domină DN 76 pe tronsonul Oradea-Beiuş, motiv pentru care 200 de şoferi au şi protestat săptămâna trecută, cerând autorităţilor să înceapă dacă nu lucrări de modernizare care să le ofere confort, măcar o peticire care să le dea siguranţă.
Culmea este că în timp ce unii politicieni promit că situaţia se va remedia imediat ce încetează ploile, adevărul gol-goluţ e că pentru refacerea drumului Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a alocat fix... 0 lei. Şi mai revoltător e că bani pentru lucrări au existat din 2008, peste 36 milioane de euro fiind împrumutate de guvernul de atunci, însă cele care i-au succedat şi-au bătut joc nefăcând nimic altceva decât licitaţii pe care s-au bătut asfaltangiii de partid. Iar acum banii nu mai pot fi folosiţi din cauza Fondului Monetar Internaţional.
Panseluţe şi sudalme
200 de şoferi au ocupat miercurea trecută şoseaua dintre Pocola şi Răbăgani, rulând alene şi oprind pe alocuri pentru a planta panseluţe în "asfalt". Acţiunea, anunţată din timp pe reţelele de socializare şi prin presă, a reuşit să atragă atenţia asupra stării execrabile a carosabilului chiar dacă, înainte cu o zi, drumarii peticeau porţiunea pe care urma să aibă loc marşul.
Protestul însă a trecut, iar reacţiile concrete şi corecte din partea autorităţilor întârzie să apară. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, a încasat grosul înjurăturilor, oamenii amintindu-şi că în campanie promisese demersuri pentru modernizarea drumului, iar acum nu mai spune nimic. Asta deşi, la drept vorbind, e vorba de un drum naţional, administrat de CNADNR, aflată nu în subordinea Ministerului Transporturilor, cum ar fi fost normal, ci a nou-înfiinţatului Minister al "Marilor Proiecte".
Între timp, PSD-iştii cu care liberalii împart conducerea judeţului s-au grăbit să arate că ei sunt cei care fac "lobby" la Bucureşti pentru repararea drumului. Primul a fost şeful PSD Bihor, Ioan Mang (foto), care cu două săptămâni în urmă anunţa că a discutat telefonic cu ministrul Dan Şova, iar acesta l-ar fi asigurat că lucrările la DN 76 vor fi reluate "curând", după oprirea ploilor. A doua zi, prefectul Claudiu Pop spunea şi el că drumul va intra în reparaţii "măcar până la nivelul la care să se poată circula în siguranţă".
În fine, a urmat însuşi vicepremierul Liviu Dragnea, sosit la Oradea să asiste la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor. Lapidar, dar categoric, acesta susţinea că a vorbit la telefon cu şefii CNADNR şi că aceştia au discutat la rându-le "cu firma" care anul trecut a câştigat licitaţia pentru tronsonul Oradea-Beiuş, SC CCCF Timişoara. Rezultatul? Constructorul ar fi acceptat să lucreze pe datorie, în aşa-numitul sistem credit-furnizor, adică pe banii proprii, urmând ca statul să-i plătească "fie la sfârşitul acestui an, fie la începutul anului următor". Numai să se oprească ploile, insista şi Dragnea, ca şi cum doar acestea ţineau lucrurile în loc.
"Şovăială"
Primii care au politizat subiectul au fost totuşi reprezentanţii PDL. Ca în cazul oricărei formaţiuni de opoziţie care a "uitat" că până nu demult a fost la putere, cei doi parlamentari ai PDL Bihor, deputatul Liviu Laza Matiuţa şi senatorul Gavrilă Ghilea, au criticat "situaţiunea" încă de la finele lunii februarie.
Matiuţa anunţa atunci că l-a interpelat în scris pe ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, ca şi cum n-ar fi ştiut că CNADNR nu e în subordinea acestuia, iar pe Cornel Popa l-a încondeiat că "nu a intervenit pentru urgentarea lucrărilor, spălându-se pe mâini de orice responsabilitate". Mai reţinut, poate şi pentru că a fost în fruntea judeţului ca prefect, Ghilea s-a mulţumit să ironizeze "Şovăiala marilor proiecte" şi să ceară reluarea finanţării pentru acest proiect.
Nu sunt bani
În vacarmul politicianist a intrat şi senatorul PNL Cristian Bodea (foto), care a explicat situaţia atât pe blogul personal, cât şi într-o conferinţă de presă susţinută joia trecută. Bodea a spus că, practic, ceilalţi politicieni, în special PSD-iştii, îi amăgesc pe bihoreni fiindcă nu le spun adevărul, şi anume că repararea DN 76 nici măcar nu mai depinde de autorităţile de la Bucureşti, necum de cele de la Oradea.
Explicaţia? Bugetul alocat CNADNR pe acest an este de doar 1,15 miliarde euro, din care mai bine de jumătate, 680 milioane euro, vor fi cheltuiţi pentru plata datoriilor pentru lucrări executate în 2010-2012. În rest, a spus Bodea citându-l pe ministrul Şova, bugetul pentru plombări e de 180 milioane euro, iar necesarul de 4 miliarde! În context, Bodea a amintit că Guvernul Tăriceanu a contractat de la Banca Euroepeană de Investiţii un credit de 36,6 milioane euro pentru tronsonul Oradea-Beiuş, însă deşi teoretic banii sunt la dispoziţia actualului Guvern, CNADNR nu se poate atinge de ei din cauza FMI. Iar asta pentru că premierul Victor Ponta s-a angajat să nu facă cheltuieli peste ţinta de deficit bugetar de 2,2% din Produsul Intern Brut, în caz contrar FMI oprind acordurile de împrumut cu România.
"Domnul Şova ne-a spus cinstit că a cerut Comisiei Europene să scoată din deficit creditul de la BEI", a explicat Bodea, concluzionând că numai dacă Bruxelles-ul ar aproba acest lucru Guvernul ar putea folosi banii. Altfel nu, pentru că alţii nu are!
Patru ani degeaba
Ceea ce n-a mai spus senatorul e că timp de patru ani guvernele conduse de Emil Boc, precum şi miniştrii Transporturilor, de la Radu Berceanu la Anca Boagiu, nu au fost în stare să cheltuie banii de la BEI în perioada când nu erau restricţionaţi de FMI.
Creditul a fost aprobat în august 2008, iar în acelaşi an CNADNR organiza licitaţia pentru atribuirea lucrărilor, câştigată de o asociere de firme spaniole. În octombrie, însă, pentru că lucrările nu au fost adjudecate de asfaltangiii autohtoni, licitaţia a fost contestată de un SRL obscur, Mexi Construct, care îşi are sediul într-un apartament de bloc din strada Cazaban şi care în trecut nu făcuse nicio lucrare de anvergură mai acătării. Destul că judecarea contestaţiei şi organizarea altor licitaţii (trei la număr) au durat până în toamna lui 2011.
Atunci s-a ajuns la un compromis între clienţii politici, astfel încât tronsonul Oradea-Beiuş a fost atribuit firmei timişorene CCCF, porţiunea dintre Beiuş-Lunca a fost dată unei asocieri de firme spaniole, Azvi (care trebuia să cedeze lucrarea în subantrepriză unor români) şi, în fine, partea dintre Lunca-Vârfuri firmei Construct Mod, deţinută de pedelistul orădean Ovidiu Moldovan. Asta chit că în aceeaşi perioadă Construct Mod dăduse chix la banalul drum comunal din Pietroasa...
Secretomanie CNADNR
Contractul dintre CNADNR şi CCCF Timişoara pentru tronsonul Oradea-Beiuş a fost semnat la 30 ianuarie 2012, lucrarea în valoare de 36,6 milioane euro (peste 161 milioane lei) fiind programată să înceapă în 4 aprilie 2012 şi să fie încheiată la 4 aprilie 2014. Cum, însă, CNADNR nu a asigurat finanţarea, lucrările au adus a pantomimă, iar asta doar pentru că era an electoral şi nimeni nu trebuia să se prindă că, de fapt, şantierul stagna de-a binelea.
Buba s-a spart abia la ieşirea din această iarnă, când şoferii au constatat dezastrul pe propria piele. Date fiind sesizările tot mai multor proprietari de maşini rupte pe drum, BIHOREANUL a încercat încă de luna trecută să afle direct de la conducerea CNADNR cine răspunde în cazul accidentelor şi avariilor, care e bugetul alocat în acest an lucrărilor, dacă CCCF Timişoara poate fi penalizată pentru neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi dacă, invers, aceasta poate pretinde Companiei penalităţi pentru că nu asigură finanţarea.
Răspunsurile primite, purtând semnătura directorului general Mircea Pop, sunt decepţionante şi revoltătoare în acelaşi timp. "Bugetul obiectivului Reabilitare DN 76 Oradea-Beiuş este de 0 (zero) lei", recunoaşte şeful CNADNR, iar ca atare, "antreprenorul nu poate fi penalizat". Pe de altă parte, însă, "antreprenorul este îndreptăţit să solicite Companiei dobânzi pentru plăţile întârziate, extensie de timp sau rezilierea contractului". Altfel spus, CNADNR a angajat firma deşi nu avea bani, şi îi va plăti penalităţi tocmai pentru că a pus carul înaintea boilor!
Cât despre CCCF, firma în cauză nici măcar n-a catadicsit să dea vreun răspuns la solicitările ziarului...
Fără speranţe
Deşi situaţia nu lasă nicio speranţă că în acest an s-ar putea lucra pe DN 76, liderul PSD Bihor, Ioan Mang, continuă să creadă contrariul. "Ce o să ziceţi dacă totuşi se va face?", l-a întrebat acesta, provocator, pe reporterul BIHOREANULUI. Pe ce se bazează politicianul? Tocmai pe promisiunea vicepremierului Dragnea că firma va lucra pe banii ei, adică pe datorie, precum ABC-urile de cartier.
Numai că, la fel cum Guvernul nu se poate atinge de banii de la BEI, nici pe sistemul credit-furnizor nu mai poate conta. Motivul îl explică Marcel Boloş, până nu demult fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor: "Anul trecut a intrat în vigoare o Directivă Europeană care impune tuturor instituţiilor din toate ţările UE să plătească furnizorii de bunuri şi servicii în maximum 30 de zile. Mai mult, Directiva a şi fost transpusă în legislaţia românească prin Legea 72/2013, care prevede exact acelaşi lucru".
Aşa că promisiunile politicienilor se dovedesc tot fără acoperire reală. Iar bihorenii vor circula în continuare prin aceleaşi hârtoape şi de pe acum îşi pot pune bani deoparte pentru noi reparaţii la maşini. Pentru încă cel puţin un an de-acum înainte.
UNA CALDĂ, ALTA RECE
"Victorii" şi eşecuri
Dată fiind imposibilitatea folosirii banilor împrumutaţi de la BEI pentru modernizarea DN 76, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Marcel Boloş a încercat să "mute" acest proiect pe o finanţare cu fonduri europene, însă fără a reuşi. În schimb, se pare că pe fonduri UE se va asigura realizarea altor obiective de infrastructură rutieră din Bihor, şi anume centurile ocolitoare ale oraşelor Aleşd şi Beiuş-Ştei, pentru care există proiecte tehnice tot din 2008.
Săptămâna trecută, o echipă de experţi ai Comisiei Europene au evaluat cele două proiecte pe teren, cel pentru Aleşd fiind ca şi aprobat, iar cel pentru Beiuş-Ştei rămânând încă sub semnul întrebării, pentru că aceste două localităţi au puţin peste 10.000 de locuitori, iar centura lungă de 27 de kilometri ar fi mult prea scumpă. În cazul celei din Aleşd a contat însă decisiv că oraşul se află pe axa drumului european E 60. Tot pe acest drum ar urma să fie aşternut un nou covor asfaltic pe o lungime de 48 de kilometri, de la Piatra Craiului spre Oradea.