La aproape 10 ani după un accident mortal înregistrat pe DN 79 Arad – Oradea într-o insulă pentru calmarea traficului amplasată la ieșirea din comuna Gepiu, Tribunalul Bihor a pronunțat prima hotărâre în procesul declanșat de văduva și copiii orfani ai șoferului. Instanța a decis că insulele au fost prost proiectate și construite, motiv pentru care a obligat CNAIR să achite daune materiale și morale familiei.
Prea puțin, însă, față de cele pretinse, astfel că procesul va continua, spune avocatul acesteia, Mircea Ursuța.
Mortul, singurul vinovat
Pe 3 iunie 2014, un bărbat de 44 ani, Nicolae Brebu, angajat al unei firme din Drobeta Turnu Severin, murea în urma unui accident produs pe DN 79 la ieșirea din Gepiu spre Oradea. Aflat la volanul unui TIR care transporta echipamente medicale, șoferul a intrat într-o insulă pentru calmarea traficului, vehiculul a ieșit pe contrasens și a lovit un copac din marginea șoselei. Bărbatul a fost găsit mort de un coleg de-al său care rula pe aceeași șosea.
În toamna aceluiaşi an, ITM Bihor arăta că accidentul putea fi cauzat oboseala şoferului, viteză, o defecţiune tehnică ori starea drumului, dar în iulie, la numai o lună după accident, Parchetul Salonta deja îngropase dosarul pentru ucidere din culpă, considerând că singurul vinovat era mortul, deoarece ar fi condus cu viteză excesivă, iar asta fără să se fi făcut nicio expertiză care să stabilească viteza.
O „recidivă”
Abia după ce văduva șoferului a contestat soluția și a arătat că nu s-a analizat și eventuala răspundere a CNADNR ca administrator al drumului, iar asta în condițiile în care pe de o parte colegul răposatului declarase că acesta nu avea viteză excesivă, iar pe de altă parte în insulele de calmare a traficului de pe DN 79 se produseseră mai multe accidente grave, procurorii salontani au dispus o expertiză. Efectuată „din birou”, aceasta s-a soldat cu aceeași concluzie, și anume că șoferul era singurul vinovat, tot fără a cerceta responsabilitatea Companiei de Drumuri.
Pentru a demonstra contrariul, văduva a depus la dosar inclusiv un articol publicat de BIHOREANUL cu câteva luni înainte de accidentul mortal, în decembrie 2013, care arăta că insulele au fost prost proiectate și construite, iar CNADNR chiar fusese somată să le modifice.
„Generatoare de accidente”
După zeci de accidente produse în „insulele morții” de pe DN 79, șeful de atunci al Biroului Drumuri Naţionale din Poliţia Rutieră Bihor, comisarul-şef Silviu Popa, atenționase CNADNR că ele au fost proiectate și apoi executate contrar prevederilor din „Catalogul de măsuri pentru siguranţa circulaţiei” emis chiar de Companie. Nu erau iluminate, erau ovoidale, deşi trebuiau să fie semi-ovoidale, pentru ca şoferii să încetinească doar la intrarea în localităţi, nu şi la ieşire (unde trasa trebuia să fie dreaptă), iar bordurile erau prea înalte şi perpendiculare. „Faptul că nu toţi şoferii sunt precauţi nu înseamnă că insulele nu trebuie făcute astfel încât să diminueze urmările accidentelor. Nu-i totuna că îţi strici maşina sau că îţi pierzi viaţa”, arăta poliţistul.
Mai mult, încă din faza de proiectare ofițerul semnalase problemele Direcţiei Regionale de Drumuri și Poduri Cluj şi a refuzat avizarea lucrărilor. Totuşi, ele au fost executate așa cum fuseseră proiectate, astfel că Poliţia a amendat atât constructorul Astaldi, cu 1.575 lei, cât şi CNADNR, cu 4.000 lei. „Insulele sunt generatoare de accidente”, sublinia polițistul, care a şi cerut refacerea lor.
Ceea ce s-a și întâmplat, însă doar la un an după accidentul în care și-a găsit sfârșitul Nicolae Brebu.
Tergiversare până la prescriere
În aceste condiţii, în același an 2015, Judecătoria Salonta a impus procurorilor să refacă ancheta, iar văduva șoferului a deschis la Tribunalul Bihor și un proces civil, cerând CNADNR daune morale de 400.000 euro pentru sine şi câte 300.000 euro pentru cei doi copii.
Ea a invocat atât Codul Rutier, ce reglementează responsabilitatea administratorilor drumurilor, cât şi Codul Civil, potrivit căruia „oricine este obligat să repare, indiferent de culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sau în deţinerea sa”, dar și faptul că, refăcând insulele de calmare a traficului, Compania și-a recunoscut implicit vinovăția.
Procesul civil a fost suspendat până anul trecut, când Parchetul Salonta a finalizat cercetarea penală, constatând că a intervenit prescrierea, deci nimeni nu mai putea fi tras la răspundere penală, iar prima soluție a judecătorilor a fost pronunțată anul acesta, pe 21 martie, după zece ani fără trei luni de la accident.
Prea puțin
Prin decizia de joi, instanța a obligat CNAIR ca succesoare a fostei CNADNR să achite familiei lui Brebu daune materiale de 3.910 lei, reprezentând o parte din costurile înmormântării și parastaselor, precum și daune morale de 15.000 euro pentru văduvă și de câte 30.000 de euro pentru fiecare dintre cei doi copii rămași orfani în urmă cu un deceniu, acum adulți.
„Este o primă victorie după 10 ani faptul că Tribunalul a ajuns, în sfârșit, la o soluție, stabilind culpa CNAIR, care a construit insulele contrar propriului Regulament privind siguranța traficului, ceea ce a avut ca efect moartea unui om, după cum au provocat și zeci de alte accidente soldate cu rănirea altor oameni”, a declarat BIHOREANULUI avocatul Mircea Ursuța.
Acesta a precizat, însă, că „sumele acordate de instanță ca despăgubiri sunt foarte mici”, astfel că soluția Tribunalului Bihor va fi atacată la Curtea de Apel Oradea, fiind convins că instanța superioară „le va corecta substanțial”, în caz contrar urmând ca în final familia să se adreseze inclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiție.