Premierul Ilie Bolojan și-a pus în cap să stârpească Polița Locală așa cum a făcut Mao cu vrăbiile în timpul Marelui Salt Înainte. Încă de când era la Primăria Oradiei, a redus la minimum acest serviciu, pe baza unor calcule reci și seci.
Dacă, de exemplu, vandalii distrugeau anual mobilier urban de 300.000 lei, nu era necesar să mărească numărul polițiștilor în parcuri, pe motiv că pagubele ar fi fost cam la fel de mari, dar la ele se adăugau și salariile polițiștilor.
Totuși, sunt domenii unde Poliția Locală își dovedește utilitatea. De pildă, în ce privește colectarea selectivă a deșeurilor sau supravegherea spațiilor unde orădenii s-au obișnuit să arunce gunoiul. În schimb, în ce privește activitatea de pază, sunt ineficienți.
De altfel, e și greu ca polițiștii trecuți de o anumită vârstă, cu 4 metri de elastic la budigăi, să fugă după niște contravenienți. Acolo e nevoie de niște jandarmi vânjoși, capabili să moaie oasele tâlharilor pentru care pușcăria nu e un loc de spaimă, din moment ce le asigură cazare și trei mese pe zi, cum n-au avut niciodată.
Nici în domeniul circulației nu sunt de mare folos. La intersecția străzii Dunărea cu Republicii, din cauza dispariției locurilor de parcare, fiecare șofer își lasă mașina cum vrea. Dacă tot nu-i pot risipi, „organele” ar trebui să le dea amărăștenilor veniți să-și schimbe buletinele câte 3 lei, să-și ducă mașinile în parcarea de la Tribunal sau în cea de la Crișul.
Ar fi perfect să avem polițiști locali capabili să someze și apoi să amendeze locatarii care transformă noile străzi în parcări ad-hoc. Dar nu-i prea văd în stare. Poliția locală ar trebui să aibă un domeniu de activitate mai îngust, nu să se încalece cu cea națională, că așa rămânem cu treaba nefăcută.