Procedura de evacuare a abatelui Fejes Rudolf Anzelm al Ordinului Premonstratens „Sfântul Ștefan Primul Martir” din spațiile folosite în ansamblul Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea, amânată în februarie la solicitarea Primăriei, a fost reprogramată pentru marți, 14 aprilie, la ora 9, potrivit unei înștiințări publicate pe pagina de Facebook „Istoria Ordinului Premonstratens din Oradea”.
În paralel, pe aceeași pagină au fost lansate apeluri publice la mobilizare, susținătorii abatelui prezentând măsura drept un abuz și o atingere adusă libertății religioase.
Marți, la ora 09, cu agenți „ai forței publice”
Potrivit documentului publicat online, executorul judecătoresc Gheorghe Moza îl înștiințează pe Fejes Rudolf că, „în data de 14.04.2026, orele 09:00”, se va prezenta „împreună cu creditorul și agenți ai forței publice” la imobilul de pe strada Roman Ciorogariu nr. 18, „unde urmează a fi pus în executare titlul executoriu”.
În postarea care însoțește documentul, autorii paginii susțin că evacuarea este împinsă înainte în timp ce mai multe procese și proceduri conexe nu s-ar fi încheiat încă. Aceștia invocă inclusiv termene viitoare în apel și în alte acțiuni judiciare și susțin că s-ar încerca astfel crearea „unui fapt împlinit” înainte de pronunțarea instanțelor asupra tuturor disputelor aflate încă pe rol.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe aceeași pagină de Facebook, susținătorii abatelui au lansat și un apel direct la preoți, credincioși și publicul larg să fie prezenți marți dimineață în fața imobilului. „De aceea veniți. Nu pentru un spectacol. Nu pentru o etichetă. Veniți să vă apărați pe voi înșivă, prin apărarea lui Anzelm abate”, se arată în mesajul respectiv, care prezintă cazul nu doar ca pe disputa privind situația unui cleric romano-catolic al Ordinului Premonstratens, ci ca pe o chestiune ce ar privi, în viziunea autorilor, protecția bunurilor religioase și libertatea de cult.
Pentru reabilitarea Colegiului Eminescu
Așa cum BIHOREANUL a relatat încă din 14 februarie, procedura de evacuare silită a fost demarată la cererea Primăriei Oradea, după ce municipalitatea a câștigat în instanță procesul privind eliberarea celor cinci încăperi ocupate de abate în clădirea Colegiului Național „Mihai Eminescu” și folosite ca sacristie și casă parohială.
Municipalitatea arăta că spațiile sunt necesare pentru demararea lucrărilor de reabilitare a colegiului printr-un proiect cu fonduri europene, iar primarul Florin Birta spunea că orașul are nevoie doar de încăperile din cadrul colegiului, nu și de biserica din vecinătate, „Maica Îndurerată”.
Prima evacuare fusese programată pentru 23 februarie, la ora 10, însă nu a mai fost pusă în practică. În acea dimineață, aproximativ 100 de credincioși s-au adunat în ploaie în fața bisericii pentru a-l susține pe abate, iar ulterior Primăria Oradea a transmis, prin purtătorul de cuvânt Octavian Haragoș, că a solicitat amânarea executării. Motivul invocat de municipalitate a fost reluarea cursurilor la Colegiul „Mihai Eminescu” și necesitatea de a evita afectarea activității didactice. Administrația locală sublinia însă încă de atunci că amânarea are „caracter strict administrativ și temporar” și că procedura urma să fie pusă în aplicare la o dată ulterioară.
Primărie vs. abate
Câteva zile mai târziu, pe 26 februarie, primarul Florin Birta a reiterat că evacuarea nu vizează biserica, ci exclusiv spațiile din clădirea liceului, insistând că reabilitarea colegiului, estimată la aproximativ 100 de milioane de lei, nu poate fi blocată. Edilul a respins atunci și orice interpretare etnică a conflictului, declarând că „a induce în acest moment în opinia publică faptul că, în Oradea, românii au ceva cu maghiarii este o gravă eroare”.
De cealaltă parte, printr-un drept la replică trimis BIHOREANULUI și publicat pe 5 martie, Fejes Rudolf Anzelm a contestat ideea că ar fi vorba doar de o simplă evacuare „din câteva spații ale colegiului” și a spus că Primăria Oradea ar fi fost cea care a evitat discuțiile pe această temă. Abatele a susținut că a cerut în repetate rânduri o întâlnire instituțională și o constatare la fața locului și a afirmat că spațiile vizate fac parte, în realitate, din funcționarea liturgică și monastică a ansamblului, nu dintr-o simplă zonă administrativă a liceului.