Bihorul nu duce lipsă de locuri de muncă, dovadă că rata şomajului este redusă de mulţi ani, dar are nevoie de angajatori care să plătească mai bine. În cele mai multe dintre fabricile care au umplut parcurile industriale din Oradea, salariile abia dacă depăşesc venitul minim stabilit prin lege, iar asta şi pentru că nu se face producţie de calitate înaltă, ci adesea doar montare de subansamble.
Pentru ca industria locală să se dezvolte, Consiliul Judeţean Bihor şi Universitatea din Oradea s-au asociat pentru crearea primului Parc Ştiinţific şi Tehnologic din judeţ, un loc unde firmele vor putea face cercetare, pentru a-şi inova producţia.
Cu valoare adăugată
România are o lege care reglementează parcurile ştiinţifice şi tehnologice de peste 20 de ani, dar încă numără aceste structuri pe degete, majoritatea aflându-se în oraşele universitare mari.
Conform Ordonanţei 14/2002, parcul ştiinţific şi tehnologic este "o zonă în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cerc
etării şi valorificarea acestora prin activităţi economice". Într-un astfel de loc, care trebuie anume acreditat de Ministerul Cercetării, o universitate sau un institut de cercetare lucrează cot la cot cu companii private, pentru "dezvoltare economico-socială prin ştiinţă şi tehnologie".
La fel se va întâmpla şi în Parcul Ştiinţific şi Tehnologic (PST) Bihor, construit şi administrat de Consiliul Judeţean în colaborare cu Universitatea, prin intermediul unei firme special înfiinţate în acest scop, în care CJ este acţionarul principal (97,7%), alături de UO (2,07%) şi ADLO (0,23%).
"Este locul unde nu se face producţie, ci inovare. Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Bihor va aduce locuri de muncă cu valoare adăugată", spune rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău (foto).
Cu bani europeni
PST Bihor va funcţiona într-o clădire cu două etaje (foto) anume ridicată pe strada Ceyrat, lângă campusul Universităţii. Construcţia a fost finalizată, dar dotarea este în derulare, toate făcându-se în cadrul unui proiect european, cu o valoare totală de 32,9 milioane lei (6,6 milioane euro), al celor doi parteneri.
La etaje, firma care administrează parcul va închiria spaţii pentru alte companii dornice să deschidă laboratoare de cercetare. "Aici vor veni cei care vor dezvolta propriile produse, la nivel de proiectare", explică rectorul.
Domeniile de activitate ale PST au fost deja definite şi sunt 5 la număr: eco-nano-tehnologii şi materiale avansate; tehnologii informaţionale şi de comunicaţii; spaţiu şi securitate; sănătate; bioeconomie, energie, mediu şi schimbări climatice.
Aparatură de top
La parter, compania finanţată de UO şi CJ Bihor va avea propria aparatură. "S-au achiziţionat echipamente de ultimă generaţie, care vor putea fi folosite de companii, de exemplu pentru realizarea de prototipuri. Vorbim de aparatură scumpă, în care puţine firme îşi permit să investească, dar la care vor avea acces în Parcul Ştiinţific şi Tehnologic", spune Bungău.
Cum va funcţiona "afacerea"? O companie care va avea nevoie de un prototip din plastic, de exemplu, va da comanda firmei PST Bihor care, prin angajaţii proprii, o va onora, evident, contra cost.
Printre altele, PST va avea scannere 3D, maşini unelte, echipamente de fabricare cu aditivi de materiale plastice. Necesarul a fost întocmit de Universitate, iar profesorii sunt primii care le folosesc. "În Oradea nu mai există astfel de aparate, sunt chiar de top", spune profesorul Iulian Stănăşel, de la Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică. Înţelegerea între UO şi CJ prevede că profesorii şi studenţii vor avea acces neîngrădit în parc, pentru activităţi didactice şi de cercetare.
O economie mai avansată
Cum va îmbunătăţi, însă, noul parc viaţa bihorenilor? Indirect, spune directorul firmei care administrează PST Bihor, clujeanul Răzvan Pătcaş (foto), recent recrutat de CJ.
"Investiţiile în cercetare şi inovare generează o economie mai avansată, care este mai bine integrată, cuprinzând toate etapele tehnologice de dezvoltare şi producţie a unui produs, şi serviciile conexe. Concret, Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Bihor va influenţa atragerea de proiecte şi locuri de muncă de specializare înaltă, cu bugete şi salarii mai mari, care ajung pe urmă în economia locală", spune Pătcaş.
Absolvent de Robotică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, tânărul şi-a petrecut ultimul deceniu făcând cercetare şi dezvoltare pentru o companie multinaţională din judeţul vecin, iar acum se mută la Oradea, cu scopul de a pune PST Bihor în funcţiune.
Companii interesate
Răzvan Pătcaş susţine că mai multe companii locale sunt deja interesate să-şi extindă activitatea în PST, dar va mai dura până când laboratoarele vor fi date spre închiriere. "Prioritatea mea este să obţin autorizarea clădirii de către Ministerul Cercetării", a spus el, estimând că până cel târziu la finalul acestui an parcul va avea locatari.
Directorul mai spune că Parcul va avea şi un alt efect benefic judeţului: va stimula interesul pentru educaţia în domeniile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), indispensabile în activităţile de cercetare şi dezvoltare. Dacă vor vedea că pot lucra cu tehnologia înaltă acasă, la Oradea, tinerii ar putea să perceapă altfel rostul unor asemenea specializări. Viitorul va demonstra dacă e aşa sau nu...
"Este foarte important să avem o economie mai complexă, cu o productivitate cât mai mare, care să ofere oamenilor câştiguri cât mai mari, iar acest lucru este posibil doar prin investiţii şi prin colaborarea cu Universitatea şi cu mediul economic"
- Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor
INDUSTRII INTELIGENTE
Centru de Transfer Tehnologic în campus
Pe lângă proiectul comun cu CJ Bihor, Universitatea din Oradea are şi propria investiţie menită să stimuleze cercetarea tehnologică. Cu 31,7 milioane lei, din care jumătate reprezentând fonduri europene nerambursabile, în campus se construieşte un Centru de Transfer Tehnologic "Smart Industries", care va avea patru laboratoare moderne de cercetare: Fabricaţie, Automatizări - Robotică, Industry 4.0 şi Calitate. Acestea vor fi folosite de studenţii, masteranzii şi doctoranzii orădeni care învaţă la specializări inginereşti.
Centrul va fi dotat şi el cu echipamente performante, precum roboţi de manipulare, asamblare şi procesări ori aparatură de filmare digitală de mare viteză, sau maşini unelte care folosesc tehnologia laser. Lucrările ar trebui finalizate în acest an.