Imaginează-ţi că lucrezi 10 ore pe zi, aduci mărfuri bune, ceri preţuri mici, reduci costurile, iar când tragi linie eşti tot la limita falimentului. Aşa trăiesc comercianţii de la parterul blocurilor din cartierele Nufărul şi Cantemir de aproape doi ani.
"De când au început lucrările, vânzările s-au prăbuşit. Intră în magazin doar clienţii fideli. De multe ori îmi spun: «Dacă nu îşi dă drumul într-o lună, închid»", mărturiseşte proprietara unui magazin de la parterul blocului Cicero. Toată zona e înconjurată de şantiere...
Săpături după săpături
De doi ani, cartierele Nufărul şi Cantemir sunt în şantier. Aproape 20 de proiecte cu finanţare europeană, în valoare totală de 121,5 milioane euro, sunt în diferite faze de implementare. Lucrările începute cu înlocuirea reţelelor de apă au continuat cu amenajarea coridorului de mobilitate (50 milioane lei) şi amenajarea centrului de cartier de lângă McDrive (6,7 milioane lei), aflate în curs de finalizare.
Constructorii au început apoi săpăturile la proiectul Nufărul Geotermal pentru trecerea încălzirii cartierului pe un mixt de apă geotermală (11,7 milioane euro), cea de-a treia etapă a înlocuirii reţelelor de termoficare (108 milioane lei) şi de amenajare a Pieţei Cetate (77 milioane lei).
De parcă nu era de ajuns, la această oră sunt în plin şantier, cu termen de finalizare la sfârşitul anului, parcarea subterană din jurul Catedralei episcopale ortodoxe (24,4 milioane lei), în paralel cu pasajele subterane din Piaţa Cetăţii şi Piaţa Gojdu (112 milioane lei), lucrări care au blocat circulaţia tramvaielor şi trecerea orădenilor prin zonă.
Primarul Florin Birta (foto) spune că toate erau inevitabile: "Nu puteam rata această oportunitate de a dezvolta oraşul pe bani europeni". Dar şantierele au făcut şi victime colaterale...
"Nu merge nimic"
Valul de lucrări a provocat spargerea trotuarelor, săparea şoselelor şi blocarea tramvaielor. Rămaşi fără căi de acces, orădenii şi-au schimbat comportamentul de consum. Primele victime au fost comercianţii din Piaţa Cetate. "Vindem până pe la ora 10, cam 20% din cât vindeam înainte. După ora 12, piaţa se termină, că nu mai vine nimeni", spune o producătoare de legume.
Nici măcar pâinea nu mai are trecere. "Dacă înainte dădeam şi 100 de pâini pe zi, astăzi abia dacă vând 40. Oamenii nu mai vin la piaţă", zice o vânzătoare.
Proprietarii micilor afaceri de la parterul blocului Cicero, de lângă piaţă, sunt disperaţi. Din cele nici 20 de spaţii comerciale, 4 sunt de mult închise. "Nu merge nimic. Nimeni nu îşi riscă banii aici", se plânge o vânzătoare.
Comercianţii trăiesc de pe o zi pe alta. "Întâi a fost pandemia, apoi au început lucrările. Nu ai parcare, nu ai trotuar, vine doar cine nu are de ales", spune o frizeriţă.
"Vin doar clienţii vechi"
Comercianţii sunt supăraţi. "Am fost în Piaţa Mare, dar mi-a ars spaţiul... M-am dus în strada Piaţa 1 Decembrie, dar vânzările au căzut, că au început lucrările... Când m-am mutat aici a venit viceprimarul Marcel Dragoş să ne roage să închidem pentru 3 zile, că sapă trotuarul... Atunci am zis «bine», dar am ajuns să nu se circule nici după 3 săptămâni, iar trotuarul este şi astăzi spart", spune proprietara unui mic magazin.
Vânzările au scăzut cu circa 80%, indiferent de profilul spaţiului comercial. "Dacă înainte vindeam de 1.000 lei pe zi, astăzi abia dacă dau de 200 lei. Vin doar clienţii vechi, care mă ştiu şi îmi cunosc marfa", spune Iuliana (foto), proprietara unui magazin de materiale de croitorie. Femeia lucrează singură. "Nu-mi permit să plătesc pe cineva. Chiar şi aşa, noroc că sunt pensionară, că altfel nu aş rezista".
Vânzările cad, chiriile cresc!
Situaţia e general valabilă inclusiv de-a lungul bulevardului Nufărul - Cantemir. Lucrările şi eliminarea parcărilor de pe partea dreaptă a drumului spre ieşirea din oraş, pentru amenajarea de spaţii pietonale, au prăbuşit vânzările. "Oamenii sunt comozi, nu vin fără maşină ca să care cumpărăturile în mână", explică vânzătoarea unui magazin alimentar din zona statuii lui Dimitrie Cantemir.
De la pârâul Peţa până la ieşirea din oraş, cel puţin 10 spaţii comerciale sunt închise. Rămaşi fără vânzări, chiriaşii au plecat, iar proprietarii aşteaptă vremuri mai bune.
"Spre deosebire de Cluj, Timişoara sau Bucureşti, în Oradea preţurile imobilelor şi chiriilor au crescut cu 6%", spune Mihai Pop (foto), partener Remax. Mai mult, deţinătorii spaţiilor aşteaptă ca preţurile acestora, acum între 1.700 şi 2.500 euro/mp, să explodeze după finalizarea lucrărilor.
"Sunt clienţi care cumpără spaţii comerciale încă din proiect. Sunt cea mai bună investiţie. Acestea nu trebuie amenajate şi nu trebuie mobilate, pentru că de asta se va ocupa proprietarul afacerii care se va muta în chirie", explică Pop.
Chiriaşii se descurcă cum pot. "Se fac foarte multe relocări. Oamenii îşi caută vad comercial, fac livrări la domiciliu, încearcă să se adapteze", spune agentul imobiliar.
Buni de plată
De altfel, nu doar proprietarii privaţi, ci şi Primăria se arată cinică faţă de micile afaceri ameninţate cu falimentul. "L-am rugat pe proprietar să ne reducă chiria. Acesta a fost la Primărie să ceară o reducere a impozitului cât sunt lucrările. I s-a spus: «Nici vorbă. Ce, când vânzările erau mai mari plăteaţi impozit mai mare?»", povesteşte proprietarul unui ABC din zona viitoarelor pasaje subterane.
Contactat de BIHOREANUL, primarul Florin Birta spune că nu are ce face. "Când faci lucrări de amploare, inevitabil vor fi oameni care au de suferit. Unii agenţi comerciali vor fi expropriaţi, alţii se vor muta, alţii îşi vor restrânge activitatea. Încă nu s-a inventat bagheta magică cu care să putem face lucrările peste noapte", răspunde Birta. "Majoritatea afacerilor afectate de lucrări sunt în spaţii private. Primăria nu are cum reduce chiria, nu are cum diminua impozitul datorat de firmă, nu are ce scutiri să dea", explică primarul.
Reduceri de formă
Birta susţine că Primăria a intervenit unde a putut. "Pentru comercianţii din Piaţa Cetate, afectaţi de lucrările la pasaje, nu doar că nu am aplicat anul acesta rata inflaţiei de 15%, dar am şi redus taxa pe masă cu 20%", zice edilul.
Lucrurile sunt, însă, mai nuanţate. Taxele au fost majorate cu 20% în urmă cu 2 ani, iar de atunci vânzările s-au redus cu 80%. Deşi faţă de alte pieţe, unde o masă costă 270 lei lunar, în Cetate aceasta este doar 200 lei, diferenţa este prea mică pentru a compensa pierderile provocate de reducerea clientelei!
"Nu îi interesează!"
Reprezentanţii mediului de afaceri spun că, odată pornit tăvălugul şantierelor, soarta negoţului din zonă a fost pecetluită. "Investiţiile publice, nu doar în Oradea, ci din toată ţara, nu ţin cont de afectarea riveranilor. Proiectele le fac arhitecţii, le implementează constructorii şi le urmăresc funcţionarii. Aceştia nu au nicio noţiune despre comerţ şi nici nu îi interesează", spune directorul Asociaţiei Firmelor Bihorene, Octavian Dan (foto).
Micile afaceri au fost compromise. "În Nufărul, vadul comercial a fost distrus de lucrări iremediabil. Nu ai ce să ceri în sprijinul comercianţilor de aici". Singura soluţie este pentru viitor. "Legea va trebui să facă obligatorii consultările publice şi să prevadă clar că solicitările oamenilor trebuie rezolvate. Acum, Primăria doar ia act de ele, ceea ce face consultările formale", susţine Dan.
Oradea nu-i Graz...
De aceeaşi părere este şi consultantul în afaceri Liviu Sav, stabilit de 4 ani în Graz (Austria). "Dacă oamenii sunt consultaţi de la început şi sunt căutate soluţii din timp, se mai poate face ceva, dar acum e prea târziu", spune el.
Consultantul a făcut o paralelă între cele două oraşe. "În Graz, una dintre străzile principale este închisă de 6 luni pentru construirea unei noi linii de tramvai. Aici, spre deosebire de Oradea, se poate circula, sunt trotuare, iar blocarea intrării la un spaţiu este evitată pentru protejarea afacerilor", povesteşte orădeanul. Pe malul Crişului Repede, în schimb, e pe dos. "În Oradea contează doar «ceea ce se face». Impactul distructiv al lucrărilor, fie şi provizoriu, este complet ignorat", zice Sav.
Altfel spus, în loc să profite de lucrările pentru dezvoltarea oraşului, micile afaceri din zonă sunt primele lor victime. Deşi ar trebui să fie printre beneficiari...
OPORTUNITĂŢILE CRIZEI
Au dispărut clienţi, dar au apărut alţii
Dincolo de valul de spaţii închise, există şi comercianţi care au reuşit să transforme în oportunitate criza declanşată de lucrări.
"În timpul pandemiei de Covid vânzările ni s-au prăbuşit cu 80%. Circulaţia oamenilor era limitată. În faţă, spre Bulevardul Nufărul, se săpa, în spatele blocului se demola. N-aveam ce face, am închis", afirmă administratoarea unei cafenele, Alexandra Cioca (foto).
Pe durata sistării activităţii, a reamenajat spaţiul, a mărit geamurile şi vrea să ceară municipalităţii aprobare pentru amenajarea unei terase. "Acum, vânzările sunt aproape de două ori mai mari decât înainte", zice femeia.
Localul nu mai are, însă, aceeaşi clientelă. "De când s-au desfiinţat parcările din faţă şi a fost făcută zona de promenadă, clientela s-a schimbat. Avem foarte mulţi clienţi noi, tineri ieşiţi la plimbare, care intră la o limonadă", spune Alexandra.
Nu este exclus, aşadar, ca în perioada următoare, profilul vadului comercial din Nufărul - Cantemir să se schimbe, iar în locul magazinelor să apară baruri, cafenele şi restaurante, la care clienţii vor putea ajunge folosind până la ora 16 parcările amenajate pentru riverani în spatele blocului. La bere oricum nu se merge cu maşina...
