Ce au în comun un consilier judeţean, un fost primar de municipiu, un cântăreţ de muzică populară şi un fost şef de club sportiv? La Beiuş sunt cu toții colegi de dosar penal într-un proces pornit de Parchetul local.
Acuzaţia? Dezmăţul bugetar de la Edilul SA, firma de gospodărire locală (acum rebotezată Administraţia Domeniului Public Beiuş SA) din perioada în care aceasta era condusă de Petru Mlendea-Căluş, prins că a eliberat cu nemiluita bonuri de protocol sieşi şi pentru anumite VIP-uri locale, alimentându-şi cu toţii mașinile personale cu carburant plătit din banii comunităţii...
„Protocol” la pompă
Dosarul priveşte un caz despre care BIHOREANUL a relatat în mai multe rânduri şi care a ajuns în anchetă în 2016, în urma unui denunţ făcut de actualul consilier local independent Alexandru Degău (foto). Acesta a depus la Parchetul Beiuş un document la care erau ataşate fotografiile unor maşini oprite în benzinăria Desira, pe care familia sa o deţine în oraș, o listă cu numerele de înmatriculare, bonurile ce dovedeau că au fost alimentate din contul firmei de gospodărire locală Edilul SA, plus o remarcă lapidară: „Şi mie mi-ar plăcea o astfel de «combinaţie» pe bani publici”.
Maşinile erau ale unor VIP-uri locale, după cum au aflat procurorii, iar plinurile fuseseră făcute la benzinăria cu care colabora Edilul, în baza unor bonuri semnate de Petru Mlendea-Căluş, atunci manager. La final de lună, acesta primea „notele de plată”, punându-i apoi pe subalterni să falsifice foile de parcurs pentru autovehiculele unității. Ca şi cum combustibilul dat plocon notabilităţilor oraşului ar fi fost folosit de utilajele şi maşinile Edilul.
Cine erau „fripturiştii”? Între cei identificaţi se numără Remus Ganea, preşedintele clubului de fotbal Bihorul Beiuş, cântăreţul de muzică populară Claudiu Borza, a cărui soţie este jurista Edilul SA, fostul primar liberal Adrian Domocoş şi fratele acestuia, Gabriel Domocoş.
Între anii 2012-2016 „protocoalele” au umflat consumurile lunare ale Edilul SA la 30.000 - 35.000 lei, au stabilit procurorii. Ulterior, în iunie 2017, când Mlendea a ajuns primar, iar la conducerea firmei a fost numit noul manager, Mircea Popa, consumul a scăzut brusc, la numai 7.500 lei.
La loc comanda
Cert e că ancheta pornită în 2016 a fost declarată finalizată în 2018, când Parchetul Beiuş l-a trimis în judecată pe Mlendea pentru 383 de fapte de delapidare, plus fals intelectual și instigare la fals intelectual, toate infracţiunile fiind reţinute în formă continuată. În faţa instanţei au ajuns, pentru complicitate, şi beneficiarii „protocoalelor”, Remus Ganea, Claudiu Borza, frații Domocoş, dar şi doi angajaţi ai Edilul, Gheorghe Buha și Emil Oaie, primul şef al atelierului auto, iar celălalt - şef de transport.
În vara anului 2019, însă, după ce au analizat rechizitoriul şi dovezile, judecătorii de cameră preliminară au decis să-l returneze, reproşându-le procurorilor că nu au explicat clar participarea fiecărui inculpat la faptele comise. „Nu numai inculpaţii, dar şi judecătorii se află într-o reală imposibilitate de a cunoaşte obiectul şi limitele judecăţii, cu referire la infracţiunile de delapidare şi complicitate la delapidare”, scrie în hotărârea Tribunalului Bihor.
Instanţele au dispus, de asemenea, anularea constatării tehnico-ştiinţifice realizate de inspectorii antifraudă detaşaţi la Parchetul Bihor prin care s-a stabilit prejudiciul. Motivul? Documentul nu putea fi folosit ca probă, căci procurorii pot cere inspectorilor antifraudă să realizeze astfel de constatări doar în situaţii expres prevăzute de lege: când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă ori când e necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări. Or, în acest caz dosarul a fost înregistrat în 2016, deci nu se justifica urgenţa, iar, pe de altă parte, documentele erau depuse la dosar, așadar nu puteau să dispară.
Din nou la judecată
Prin urmare, cazul s-a întors la Parchetul Beiuş şi a rămas pe loc până luna trecută când, după mai bine de trei ani de la reluarea cercetărilor, procurorii l-au retrimis în faţa instanţei.
Potrivit noului rechizitoriu, făcut public la solicitarea BIHOREANULUI sub forma unui extras anonimizat, numărul inculpaţilor s-a micşorat cu unul, anchetatorii renunţând la acuzaţii faţă de Gheorghe Buha, şeful atelierului auto Edilul SA. Procurorii au renunţat, de asemenea, şi la acuzaţiile de fals intelectual și de instigare la fals intelectual aduse lui Mlendea-Căluş, care acum a fost trimis în judecată doar pentru delapidare în formă continuată, cu 423 de fapte care au provocat, conform anchetatorilor, o pagubă totală de 79.247 lei.
Surpriza e că, după cum scrie în document, Mlendea e acuzat nu doar că semna bileţele „fără număr” pentru amicii săi, ci şi că a profitat el însuşi. „Inculpatul se prezenta la staţia de pompă pentru a alimenta cu combustibil autoturismul Opel Astra, proprietatea firmei al cărei acţionar unic este soţia inculpatului, combustibil decontat ulterior din bugetul societăţii (n.r. Edilul)”.
„Aveam dreptul”
Rechizitoriul dezvăluie, în schimb, câte plinuri au făcut ceilalţi beneficiari. Pe locul I se află fostul primar Adrian Domocoş, cu 42 de alimentări, urmat de Emil Oaie, fostul şef de transport al Edilul, şi Remus Ganea, ex-preşedintele clubului Bihorul Beiuş, cu 21 de alimentări, apoi de Claudiu Borza, care a alimentat „de minimum 14 ori”, şi de Gabriel Domocoş (cel puţin 2).
Lista beneficiarilor a fost mai lungă, recunosc anchetatorii, însă unii nu au fost dovediţi, iar alţii au decedat, cum ar fi mama lui Domocoş. „Venea cu o Dacie galbenă, dar şi cu canistre, că le trebuia pentru utilajele agricole. Erau nervoşi şi băieţii de la pompă”, îşi amintește consilierul local Alexandru Degău.
Contactat pe marginea acuzaţiilor, Petru Mlendea-Căluş, acum consilier județean, a fost reţinut în declaraţii. „Ştiu că s-a renunţat la unele acuzaţii, că paguba s-a micşorat”, a spus el, evitând discuţiile despre modul în care el şi amicii săi au căpuşat firma Consiliului Local. „Eu mi-am alimentat maşina personală, da. În contractul de management era prevăzut că am dreptul la maşină de serviciu, dar nu am primit-o. Eu cu acea maşină personală mergeam la serviciu”, susţine Mlendea, ca şi când ar fi fost îndreptăţit să-şi facă plinul pe socoteala beiuşenilor şi el, şi amicii săi, doar pentru că erau „la ciolan”.
Rămâne de văzut dacă la fel vor spune şi judecătorii. Asta, dacă dosarul va trece „examenul” camerei preliminare...
ELIBERAT ŞI IAR JUDECAT
Domocoş, din nou la proces
Dosarul Motorina readuce în atenţie problemele penale ale fostului primar al Beiuşului, Adrian Domocoş. Condamnat în 2018 la 5 ani şi 8 luni de detenţie pentru că a abuzat de funcţie ca să obţină un spaţiu de la Episcopia Greco-Catolică la o chirie subevaluată, fostul edil a fost eliberat condiţionat în 2021, dar are deja noi belele.
În septembrie 2022, Domocoș a fost trimis din nou în judecată de DNA pentru că a băgat ilegal 3,4 milioane de lei din bugetul local în conturile clubului privat de fotbal Bihorul Beiuş, iar în octombrie l-a trimis în faţa instanţei şi Parchetul Zalău, la pachet cu şeful Ocolului Silvic Beiuş, Daniel Coraş (foto), sub acuza că au minţit în anchete şi în procesul de corupţie al fostului șef al Parchetului Beiuș, Gligor Sabău.
Cei doi au susţinut că în perioada 2008 - 2011 magistratul le-a cerut lemne, racordarea casei la rețeaua de apă geotermală a orașului şi asfaltarea străzii pe cheltuiala Primăriei, iar soţia să-i fie avansată, promiţându-i în schimb protecţie lui Domocoş în dosarele penale. Acuzaţiile au fost respinse în final, Sabău fiind achitat în 2020, pe considerentul că faptele imputate „nu există”. Acelaşi lucru îl susţin, acum, şi procurorii din Zalău, care îi acuză pe Domocoş şi Coraş de mărturie mincinoasă în formă continuată.