Aruncate până acum în șanțuri ori pe lângă coșurile de gunoi, flacoanele, dozele și sticlele au ajuns la mare căutare.
Implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor îi determină pe unii bihoreni să scotocească prin tomberoane după PET-urile care le pot aduce bani, unii recunoscând că afacerea este cât se poate de bănoasă.
Doar cu „bulină”
Garanția de 50 de bani, pe care deja orădenii o plătesc tot mai des când cumpără băuturi ambalate în PET-uri, doze sau sticle, se recuperează din orice magazin, dar nu toți cumpărătorii din Oradea mai fac acest drum. Unii preferă să arunce ambalajele la gunoi, însă acolo nu rămân pentru mult timp.
De câteva săptămâni, pe străzile din Oradea sunt tot mai mulți oameni care cară saci cu PET-uri. De obicei, sunt oameni ai străzii sau de etnie romă, care scotocesc în pubele sau coșurile stradale, după PET-uri, doze sau sticle pentru care pot obține bani din magazine.
„Ei știu regulile foarte bine. Caută doar ambalajele cu «bulină», adică însemnele SGR, știu că trebuie să aibă inclusiv capacul, iar dacă este nevoie, le spală”, spune un angajat al firmei de salubritate RER Vest, care, lucrând la curățenia străzilor din oraș, a observat sporirea fenomenului în ultima lună.
Avantaje și dezavantaje
Afacerea prosperă, pentru că mulți orădeni aruncă la gunoi PET-uri nestrivite, numai bune pentru colectarea garanției. Cum prind un țarc de gunoaie deschis, țiganii intră și scotocesc după flacoane. Paradoxal, ei contribuie astfel și la colectarea separată a deșeurilor, pentru că încă sunt destui orădeni care aruncă flacoane în containerele negre, dedicate resturilor reziduale, pe care „colectorii” le scot și le duc la reciclat.
„Din păcate, chiar dacă o parte din ambalaje se întorc în economia circulară, de multe ori în timpul căutării acestor deșeuri sunt amestecate fracțiile din pubele. Pentru limitarea acestei practici, le recomandăm cetățenilor să returneze ambalajele cu garanție, nu să le arunce”, spune Laura Dărăban (foto), purtătoarea de cuvânt a RER Vest.
O altă problemă este că unii „scotocitori” sparg sacii galbeni lăsați în stradă de orădeni, ceea ce face ca mizeriile să se împrăștie ușor.
Unde-s mulți, garanția crește!
Cât de bănoasă este afacerea o mărturisesc chiar cei implicați. O femeie care verifică zilnic coșurile stradale din centrul Oradiei adună toate flacoanele aruncate de trecători, majoritatea cu un volum de 0,5 litri. „O fost când am făcut și 650 de lei din flacoane”, se mândrește ea cu cea mai profitabilă zi, de când are noua „îndeletnicire”. Un simplu calcul matematic arată că femeia a returnat la magazin 1.300 de ambalaje, strânse, ce-i drept, în 2-3 zile.
În zilele mai răcoroase, afacerea nu este la fel de profitabilă, dar femeia știe că vara este aproape, orădenii și turiștii vor bea tot mai multe lichide când se plimbă pe afară, așa că va avea șanse tot mai mari să facă bani din mai nimic.
Unii romi chiar s-au organizat pe echipe. Vin din satele Bihorului, câte 4-5 într-o mașină, iar singurul care nu cotrobăie prin gunoaie este șoferul - el are sarcina să-i plimbe prin oraș și să țină PET-urile în siguranță, în portbagaj, iar apoi să le ducă la un magazin. La finalul zilei, după ce scad costurile cu combustibilul, împart banii, iar în ziua următoare, dacă au chef, o iau de la capăt. Dacă nu, data viitoare, când rămân fără bani...
SUPĂRAREA COMERCIANȚILOR
Reguli noi, bătăi de cap în plus
Colectorii de PET-uri sunt o bătaie de cap și pentru comercianți. „Vine câte unul cu sute de flacoane și nu am dreptul să-l refuz, că datoria mea este să-i dau garanția. Noi preluăm manual, așa că ținem clienții la coadă”, zice proprietarul unui magazin de cartier. Din grabă, vânzătoarele mai preiau și ambalaje fără „bulină”, în paguba patronului.
Și mai mult îl enervează, însă, regulile noi ale sistemului. Recent, compania Returo l-a notificat că trebuie să țină lunar evidența ambalajelor primite de la cumpărători, în funcție de volum, ceea ce până acum comercianților nu li s-a cerut. „Trebuie să raportez distinct ce e mai mic de 1 litru, între 1 litru și 2, între 2 și 3 litri, separat pentru flacoane și sticle. Este strigător la cer, ar trebui să angajez un om doar pentru asta, să numere zilnic ambalajele! Plus că deja am trei saci plini, cu sigiliul lor, cu PET-uri pe care nu le-am numărat pe categorii. Ar trebui să-i sparg și să cumpăr saci noi? Mă tem că dacă nu fac așa, nu voi primi banii pentru garanția pe care eu deja am plătit-o”, se plânge vânzătorul. Nimic nu e simplu, nici măcar un sistem care părea să fie de tipul win-win...
Ce părere aveți despre cum funcționează sistemul de garanție-returnare?
Nu înțeleg de ce anumite branduri nu sunt acceptate la unele aparate. Am pățit cu Mirinda, Pepsi la Lidl, și nu mă plimb cu ele prin oraș.
Anonim
Garanția ar trebui să se dea doar celor care au plătit-o, adică au cumpărat ambalajele, nu și țiganilor care le adună din tomberoane.
Simona Modog
Ar fi mai bine să nu ne mai complicăm cu aceste PET-uri. Le dăm acum valoare, dar persoanele vârstnice nu știu cum trebuie să procedeze.
Maria Lukacs
Sunt prea puține locuri unde poți returna ambalajele și de cele mai multe ori acolo aparatele sunt pline, așa că de fapt nu poți returna.
Daniela Crăciun
Uneori aparatul nu citește codul, pentru că trebuie curățat cititorul, așa că se blochează. La fel, când nu are spațiu de depozitare.
Dorina Pospai
Sistemul are nevoie de îmbunătățiri, în special de mai multe locații unde să predăm ambalajele. Sunt puține și se umplu repede.
Csaba Szabó