Ştiau motivul, că Primăria nu mai vrea să-şi dea autogoluri ţinând artificial în viaţă o adunătură fără joc, maidanezi incapabili să piardă frumos, făcând spectacol, necum să câştige. Ştiau că banii astfel economisiţi sunt mai utili fie pentru spitale, fie pentru echipele de polo şi de baschet, care au şi rezultate, şi public. Şi încă unul care nu e dependent de seminţe şi de berea la pet, care îşi apreciază favoriţii nu doar pentru scor, ci mai ales pentru că intră în competiţie fără să se simtă gata bătuţi, capabili să lupte cu inima atunci când îi lasă braţele, picioarele, nervii.
Ştiau şi că, în timp ce despre CSM se vorbeşte în toată ţara, iar echipele de polo şi de baschet fac cinste oraşulului, de FC Bihor îşi mai amintesc, în afara unei duzini de "microbişti", doar locuitorii din Rogerius, atunci când tramvaiul îi poartă pe strada Olimpiadei. Ba nu, şi echipajele de serviciu, în zilele de meci, la Salvare, Pompieri şi Jandarmi.
Mi-am întrebat amicii care-i, în condiţiile astea, problema? De ce sar că instituţia care gestionează banii tuturor orădenilor nu mai vrea să sponsorizeze sub-mediocritatea fotbaliştilor? Învelite în multe cuvinte (unele de peluză, intraductibile), răspunsurile au fost, de fapt, unul singur: de-aia, de origine şi de tradiţie, că-i echipa fanion şi că trebuie. Că dacă Primăria îl lasă, Bihoraşu' se duce, îi fug "artiştii", dă colţu', ia corneru'. Retrogradează, definitiv, în neant.
Ei, şi? La ce să-l mai ţinem? Tu, orădeanule, ai mai ţine o rablă care nu ia viteză niciodată şi cel mai adesea motorul nu-i porneşte nici la manivelă? Şi care, dacă minunea totuşi se produce, împinsă ori tractată, scoate mai mult fum decât lucru mecanic? I-ai plăti, doar pentru simpla ei existenţă, impozitele? Pentru că, odinioară, ai făcut amor pe bancheta din spate sau te-a dus cândva la mare, ai ţine-o pe lângă casă la nesfârşit, să facă degeaba umbră pământului?
Cu ani în urmă, când FC Bihor îşi câştigase corect promovarea în prima ligă, dar n-a ajuns acolo din pricina datoriilor lăsate de foştii edili, manageri şi impresari, spuneam că sportivii meritau felicitări, dar şi clubul să fie vândut cuiva care poate ţine 30 de purtători de jambiere şi duzina de ciorbari din jurul lor. N-a fost să fie, cum zic jurnaliştii "de specialitate". Sper, totuşi, ca măcar acum consilierii locali să fie de acord cu propunerea conducerii Primăriei, nu s-o lase în ofsaid. Să înţeleagă, măcar în minutul 90, că nu putem finanţa la nesfârşit un palmares demult trecut, că locul istoriei e nu la stadion, ci la muzeu.
Citiţi pe aceeaşi temă şi articolul "FC Bihor, fluier final: Bolojan renunţă să finanţeze clubul fanion al judeţului, condamnându-l la faliment"