Peste noapte, patria lor a devenit o zonă periculoasă, unde se dau lupte crâncene între armata ucraineană şi ruşii cotropitori. Sunt traumatizaţi şi nevoiţi să se integreze într-o altă cultură, ca refugiaţi, alături de părinţii sau rudele cu care au fugit.
Deşi în România autorităţile le-au oferit posibilitatea de a se integra în sistemul educaţional ca elevi audienţi, copiii ucraineni preferă să participe la cursurile online organizate de autorităţile din ţara natală.
BIHOREANUL a stat de vorbă cu o elevă care a "testat" şcoala românească, dar apoi a renunţat, precum şi cu părinţi şi ONG-işti care susţin că acest sistem nu e benefic pentru generaţia afectată de război.
Audienţi în România
Cei mai mici cetăţeni ucraineni sunt forţaţi să se maturizeze prea repede. În urmă cu mai mult de o jumătate de an, pe 24 februarie, când a început invazia rusă, viaţa celor 7,5 milioane de copii din ţara vecină s-a schimbat brusc. Atunci, autorităţile au impus o vacanţă de două săptămâni, iar apoi au decis ca orele să se desfăşoare online, la fel cum se întâmplase şi în ultimii doi ani din cauza pandemiei.
Din cauza războiului, o mulţime de copii au fugit din Ucraina odată cu părinţii sau alte rude, iar o parte au ajuns în România. Pentru a-i ajuta, Guvernul de la Bucureşti a adoptat, pe 9 martie, o Ordonanţă de Urgenţă care a permis înscrierea lor în şcolile de aici, fără echivalarea studiilor, elevii primind statut de audienţi, după completarea unor cereri şi depunerea unor acte la Inspectoratele Şcolare.
Generaţia războiului
De la intrarea în vigoare a Ordonanţei şi până la finalul anului şcolar 2021/2022, în şcolile din Bihor au fost înscrişi ca elevi audienţi 52 de copii ucraineni. Anul acesta şcolar au mai rămas doar 23, la care se adaugă încă 13 înscrişi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor până luna aceasta.
"Numărul elevilor activi este însă unul fluctuant, în funcţie de modul de adaptare a familiilor şi de evoluţia conflictului armat", explică inspectorul şcolar Liliana Ardelean, membru în comisia de repartizare a elevilor ucraineni din cadrul IŞJ Bihor.
Acest sistem nu este, însă, pe placul micuţilor. Un raport transmis presei pe 30 august de Asociaţia Salvaţi Copiii arată că, dintr-un total de 610 de elevi ucraineni respondenţi, cu domiciliu temporar în România, 73% şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa din ţara lor, 7% şi-au întrerupt complet educaţia şi doar 6% au frecventat şcolile româneşti. Restul de 14% sunt copii ajunşi în România după începerea vacanţei de vară.
Prea dureros...
În rândul elevilor ucraineni care au încercat să se integreze într-o şcoală românească la Oradea se numără Latica Nikolaeva (foto), o adolescentă de 12 ani care locuieşte şi acum în oraşul de pe Criş, alături de părinţi.
BIHOREANUL i-a spus povestea în luna iunie, când era elevă în clasa a VI-a C la Şcoala Gimnazială Oltea Doamna. Originară din oraşul Sumî, situat la 30 de kilometri de graniţa cu Rusia, fata ştie doar câteva cuvinte în engleză, iar română învaţă singură de la începutul lui martie.
"Copiii şi profesorii au fost drăguţi cu mine. Mi-a fost însă greu să mă integrez şi să înţeleg ce se întâmplă la cursuri, pentru că nu cunosc limba. Am ales să mă concentrez doar pe orele online de la şcoala mea, de care mi-e foarte dor... Poate mi-ar fi fost mai uşor dacă luam în paralel şi ore de română, dar ar fi fost prea mult pentru mine", a povestit Latica, în engleză, BIHOREANULUI.
"Sunt traumatizaţi"
Ucrainenii refugiaţi în Oradea, care s-au informat despre sistemul educaţional românesc, au aceeaşi părere. "Până la începerea războiului am locuit în oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk. Acolo neînţelegerile (n.r. - cu ruşii) au început de câţiva ani, iar copiii mei sunt afectaţi emoţional. Deocamdată nu cred că e potrivit să-i trimit într-un mediu necunoscut, unde sunt înconjuraţi doar de copii din altă cultură. Cred că înainte ar trebui să se obişnuiască cu traiul în acest oraş", crede Natalia, mamă a cinci copii, din care trei adoptivi, şi care are grijă şi de nepoata sa (foto).
Că sistemul nu e benefic o spun şi ONG-işti din Oradea care au organizat în ultima perioadă activităţi pentru ucrainenii refugiaţi aici. "Nu vorbim despre copii ai unor familii care au emigrat de bună voie. Ei au fost obligaţi de circumstanţe să plece din ţara lor. Sunt traumatizaţi, înspăimântaţi, iar acum sunt nevoiţi să înveţe o nouă limbă, în timp ce cei mai mici dintre ei nu cunosc bine nici măcar limba lor. E o situaţie fără precedent în zona noastră şi cred că nu suntem pregătiţi. Cred că ei ar avea nevoie de cadre didactice ucrainene, care să-i ajute să se integreze", spune George Şinca, preşedintele Fundaţiei Şinca din Oradea, care organizează, la cerere, cursuri gratuite de română pentru adulţi şi copii.
Soluţia e "Şcoala ucraineană"?
O altă organizaţie, Centrul de Informare şi Consiliere pentru Refugiaţi Oradea (CICRO), a pus în aplicare un astfel de proiect. "La nivel naţional, Confederaţia Caritas a finanţat deschiderea mai multor programe de tip şcoală în Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Iaşi şi Bucureşti. Noi aveam multe familii cu copii din ciclul primar, aşa că ne-am mobilizat şi am căutat profesori din Ucraina", povesteşte Ioana Tuţă (foto), coordonatoarea Centrului care funcţionează sub Asociaţia Caritas Eparhial a Episcopiei Greco-Catolice.
Astfel, din septembrie, la CICRO funcţionează două clase comasate, o clasă I-II şi una III-IV, care respectă curricula ucraineană şi are şi alte activităţi. Învăţătoarele, Olga şi Masha, sunt de origine ucraineană şi au experienţă în domeniu, iar orele de română sunt predate tot de o ucraineancă, Svetlana, căsătorită şi stabilită în Oradea de peste patru ani.
Copiii care au putut fi înscrişi în program sunt cei din sistemul de învăţământ ucrainean care studiază în varianta homeschooling, adică primesc toate materialele, dar nu participă la cursuri online. În acest caz, studiile micuţilor sunt echivalate de şcolile lor din Ucraina, după trecerea unor examene şi în plus, în situaţia asta, sunt cu toţii împreună, ca o familie...
ORA DE ROMÂNĂ
Gratuit pentru refugiaţi
De săptămâna trecută, elevii ucraineni ajunşi în Oradea se pot înscrie la cursurile de limba română organizate de Inspectoratul Şcolar Bihor la Liceul Teologic Penticostal Betel, susţinute de profesori de limba şi literatura română. Părinţii trebuie doar să completeze o cerere, pe care o vor trimite apoi la secretariatul liceului.
În Oradea există şi ONG-uri care oferă gratuit cursuri de limba română pentru elevi şi adulţi. Asociaţia Filantropia, de exemplu, organizează atât la sediu, cât şi online, cursuri de română pentru adulţi, susţinute de vorbitori de limba engleză. Etapele de înscrieri sunt anunţate din timp pe pagina de Facebook a organizaţiei, iar alte detalii pot fi aflate trimiţând un email la adresa adrianapopa@filantropiaoradea.ro.
Refugiaţii pot învăţa limba română şi la Fundaţia Şinca, care organizează grupe de adulţi şi copii, la cerere, cursurile fiind ţinute de traducători atestaţi în limba rusă. Doritorii pot cere mai multe informaţii la adresa contact@sinca.org.
*Material realizat cu o bursă din programul "Consolidarea rezilienţei democraţiilor vestice ca reacţie la războiul din Ucraina şi la consecinţele acestuia la nivel european şi mondial", derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a celor două organizaţii.