Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului ce reglementează unirea voluntară a comunelor, orașelor și municipiilor, la schimb cu anumite facilități temporare și cu investiții.
Actul nu prezintă niciun studiu de impact, dar în schimb are prevederi conform cărora economiile s-ar face doar la banii pentru primari, consilieri locali și funcționarii cu poziții de conducere.
Referendumuri, apoi legi
Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică, vineri, un proiect de ordonanță de urgență care stabilește cum s-ar putea uni voluntar două sau mai multe comune, orașe ori municipii învecinate din același județ.
Prima etapă a reformei ar viza cu prioritate comunele cu cel mult 1.500 de locuitori, a subliniat spotmedia.ro, în România fiind 429 astfel de comune, cu aproximativ 479.000 locuitori. Măsurile propuse urmăresc să încurajeze comunitățile să accepte unirea prin referendumuri locale.
Procesul ar începe cu hotărâri ale consiliilor locale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție. După această etapă, locuitorii fiecărei comune sau localități implicate ar urma să voteze la referendum. Cheltuielile pentru organizarea consultărilor ar fi suportate de Guvern, din Fondul de rezervă bugetară.
După validarea referendumurilor, documentația ar ajunge la Ministerul Dezvoltării, care ar avea 30 de zile să pregătească proiectul de lege privind reorganizarea. Comasarea ar deveni efectivă numai după parcurgerea procedurii parlamentare și aprobarea legii. În cazul unui vot valabil și favorabil în cel puțin două dintre unitățile administrativ-teritoriale participante, proiectul de reorganizare ar putea fi promovat. „Nimic nu se întâmplă fără votul consiliilor locale și fără votul oamenilor exprimat prin referendum”, a declarat, potrivit sursei citate, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
Unirea ar fi posibilă doar între localități din același județ, cu teritorii învecinate, iar noua administrație ar avea un singur primar și un singur consiliu local.
Impozite înjumătățite, dar nu toate taxele
Locuitorii din noua unitate administrativ-teritorială ar urma să plătească, timp de cinci ani fiscali consecutivi, jumătate din impozitul aferent locuințelor și terenurilor aflate în intravilan, reducere care nu s-ar aplica impozitului auto și nici celorlalte taxe locale.
Facilitatea ar începe de la 1 ianuarie a anului următor înființării noii UAT. Potrivit proiectului, pierderile de venituri generate de reducere ar fi compensate integral de la bugetul de stat, astfel încât bugetele locale să nu suporte singure diferența.
Pentru investiții și cheltuielile de integrare administrativă, Guvernul propune un program denumit START Reforma Administrativă, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru perioada 2027–2028. Fiecare UAT beneficiară selectată în program ar urma să primească cel puțin 4 milioane de lei, iar banii ar putea fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri, școli, dispensare, digitalizarea administrației și unificarea registrelor. Prioritate ar avea comunele care, prin unire, ajung la cel puțin 2.500 de locuitori.
Primării cu puncte de lucru
Sediul noii UAT rezultate prin comasare ar urma să fie în localitatea care a avut cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe locuitor în anul dinaintea referendumului. Dacă veniturile sunt egale, ar conta populația. Denumirea noii unități ar putea fi stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, iar în lipsa unui acord s-ar aplica regulile folosite pentru stabilirea sediului, adică dările pe cap de locuitor și dimensiunea populației.
Locuitorii nu ar trebui să se deplaseze neapărat la sediul Primăriei pentru orice document, proiectul prevăzând puncte locale de lucru în fostele reședințe administrative, unde ar urma să fie disponibile servicii precum registratura, eliberarea de certificate și adeverințe.
Actele de identitate, permisele și certificatele de înmatriculare ar rămâne valabile după reorganizare. Noile denumiri administrative ar fi înscrise la reînnoirea documentelor, iar actualizarea registrelor și a documentelor cadastrale ar urma să se facă gratuit. Denumirile localităților nu ar dispărea automat: fostele comune și-ar putea păstra numele ca sate ale noii unități.
De asemenea, drepturile lingvistice ale minorităților ar fi menținute dacă minoritatea respectivă reprezenta cel puțin 20% din populația uneia dintre unitățile comasate.
Ce se întâmplă cu angajații și primarii
Personalul primăriilor care intră în comasare ar fi preluat de noua UAT, posturile ocupate vor fi protejate pentru cel puțin un an, iar reorganizarea personalului ar putea începe doar ulterior și ar trebui încheiată în cel mult șase luni.
Pentru funcțiile de conducere care se suprapun, precum cele de secretar general, contabil-șef sau arhitect-șef, vor fi organizate concursuri sau examene la care vor putea participa exclusiv persoanele care ocupau aceste posturi în fostele primării. Cei care nu promovează vor putea fi numiți pe alte funcții de conducere vacante sau, dacă nu există asemenea posturi, pe funcții de execuție.
Noile administrații vor prelua bunurile, contractele, datoriile, drepturile și obligațiile fostelor localități.
Proiectul, notează biziday.ro, nu este însoțit de un studiu de impact, ci doar transferă costurile tranziției către bugetul național, de la finanțarea referendumurilor la cea a proiectelor de investiții și la compensarea integrală reducerii impozitelor pe clădiri și terenuri.
În Bihor, 9 comune sub 1.500 locuitori
Potrivit recensământului din 2021, în județul Bihor sub pragul menționat în proiect sunt 9 comune: Șinteu (996 de locuitori), Boianu Mare (1.028), Criștioru de Jos (1.154), Spinuș (1.166), Sâmbăta (1.267), Viișoara (1.269), Căpâlna (1.282), Pocola (1.395) și Lazuri de Beiuș (1.487).
BIHOREANUL a relatat recent că primarii acestor comune se opun ideii comasării, invocând riscul îndepărtării serviciilor de locuitori și costurile reorganizării, dar și avertizând încălcarea autonomiei locale.