- Întors la guvernare pe cai mari, PSD vrea o mini-reformă administrativă prin reorganizarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori
- Nouă comune din Bihor ar fi desființate prin comasarea cu altele, dar primarii se opun chiar și acestei schimbări timide, care nu se atinge de orașe, deși în județ doar una dintre cele șase localități urbane atinge pragul minim de 10.000 de locuitori prevăzut de lege
Din 2028, Bihorul ar putea rămâne fără 9 dintre cele 91 de comune. Tema comasării comunelor mici, cu mai puțin de 1.500 locuitori, cu altele mai mari a fost brusc repusă pe tapet de președintele PSD, Sorin Grindeanu, la doar câteva zile după instalarea noului Guvern, în care partidul său deține inclusiv Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
BIHOREANUL vă prezintă situația celor 9 comune și potențialele economii care ar rezulta din desființarea lor, poziția primarilor, convinși că, dacă reorganizarea se va face, costurile ar depăși beneficiile, și pe cea a fostului ministru Cseke Attila, care afirmă că adevărata reformă a statului ar trebui să ia în vizor companiile publice, unde sunt „sumele mari”.
De la voluntară la obligatorie
Săptămâna trecută, luni, Sorin Grindeanu (foto) anunța că îi cere premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru comasarea localităților mici și restructurarea administrației centrale prin reducerea agențiilor guvernamentale și reorganizarea ori lichidarea companiilor de stat neperformante. „Spre deosebire de alții, și anume de domnul fost prim-ministru Ilie Bolojan, noi nu vom discuta despre reformă, ci vom arăta concret cum se face”, afirma Grindeanu.
Liderul PSD a arătat că nu se mulțumește cu stimularea comasărilor voluntare, prevăzută în programul de guvernare, considerând necesară o reorganizare impusă prin lege. „Sigur, poate să existe și o comasare de acest tip (...). Dar asta, până la urmă, nu va avea efectul pe care ni-l dorim”, a spus el, cerând ca o comisie interministerială să stabilească rapid criteriile comasării obligatorii.
Grindeanu a spus că angajarea răspunderii Guvernului, care ocolește dezbaterea în Parlament, trebuie să aibă loc cel târziu în martie anul viitor, iar comasările efective, din 2028, după încheierea mandatelor actualilor aleși locali.
La finalul săptămânii trecute, noul ministru al Dezvoltării, Alexandru Stoica, detalia că, într-o primă etapă, până la 1 martie anul viitor, ar urma să se comaseze voluntar cele 429 comune cu mai puțin de 1.500 locuitori, iar comasările să fie aprobate prin referendumuri, Ministerul analizând acordarea unor facilități fiscale și financiare, iar într-o a doua etapă, după această dată, comasările să fie obligatorii.
Țara primăriilor mici
Problema fragmentării administrative este și reală, și veche, actuala organizare datând din 1968, cu modificări din anii 1990 prin ridicarea la rang de comună a unor sate și la rang de orașe a unor comune. De atunci, România are 3.181 unități administrativ-teritoriale la 19 milioane locuitori, dintre care 1.581 au sub 3.000 locuitori, iar 2.421 nu depășesc 5.000 locuitori. Numai 8% dintre ele își acoperă cheltuielile din veniturile proprii.
În medie, sunt aproape 6.000 de locuitori pe UAT, față de 14.500 în Polonia, unde la 36 milioane de locuitori sunt 2.479 UAT-uri, și 24.000 în Bulgaria, cu doar 265 UAT-uri.
La noi, Legea 351/2001 stabilește că înființarea unei comune presupune minimum 1.500 locuitori, potențial economic pentru susținerea bugetului local, accesibilitate între sate și dotări edilitare de bază - sediu pentru Primărie, Poliție, dispensar, apă, canalizare, drumuri etc. Pragul minim de locuitori nu atrage, însă, automat desființarea comunelor deja existente.
Propunerea PSD vizează doar desființarea acestor comune mici, prin comasarea cu altele, mai mari, nu însă și orașele. În Bihor, potrivit recensământului din 2021, doar unul dintre cele 6 orașe atinge pragul de 10.000 locuitori prevăzut de lege - Săcueni (10.720 locuitori), celelalte având mai puțini: Nucet (1.987), Vașcău (2.025), Ștei (5.398), Valea lui Mihai (8.969) și Aleșd (9.662). Sub 10.000 se află inclusiv municipiul Beiuș (9.745).
9 comune, 83 consilieri
Cele 9 comune din Bihor vizate sunt conduse de primari PNL (5), PSD (2), UDMR și Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor (câte unul), iar împreună au 83 consilieri locali, câte 9 fiecare, cu excepția Lazuri de Beiuș, care are 11 consilieri. La cheltuieli de personal de circa 1-1,5 milioane lei anual pentru fiecare primărie, desființarea celor 9 ar putea aduce, teoretic, economii de cel mult 13,5 milioane lei pe an, și asta numai dacă ar dispărea toate posturile, inclusiv cele ale funcționarilor care asigură servicii publice ce vor trebui prestate în continuare. Economiile reale ar fi, așadar, mult mai mici, prin raportare la amploarea reorganizării.
Cea mai mică e Șinteu, cu 996 locuitori, condusă de Lașak Benedek (UDSCR). Veniturile proprii ale comunei au reprezentat în 2025 doar 36,2% din încasările bugetare. Primăria are 12 posturi aprobate, dintre care 8 ocupate, iar anul trecut a avut cheltuieli de funcționare de 384.000 lei, în timp ce salariile și indemnizațiile au fost aproape triple: 936.881 lei.
Condusă de Ioan Bandula (PSD), Boianu Mare (1.028 locuitori) are ponderea veniturilor proprii de doar 23,5%. În 2025, la încasări bugetare totale de 9,29 milioane lei, doar 2,2 milioane lei au fost din venituri proprii, iar cu personalul a cheltuit aproximativ 1,5 milioane lei.
Criștioru de Jos (1.154 locuitori, primar Fănel Tulvan - PNL) are 8 posturi ocupate din 10 aprobate, iar ponderea veniturilor proprii a fost în 2025 de 18% din total. „O comună mică este viabilă dacă poate să-și acopere cheltuielile de funcționare, iar statul să subvenționeze serviciile”, recunoaște edilul dependența de bugetul de stat. Prin comasare, s-ar economisi bani de salarii, dar locuitorii ar suporta taxe mai mari și drumuri mai lungi până la primărie, spune Fănel Tulvan (foto).
Spinuș (1.166 locuitori, primar Alexandru Fonai - PNL) are venituri proprii de 42,1% din total, iar Căpâlna (1.282 locuitori, edil Răzvan Birău - PNL) de 36,1%. În Lazuri de Beiuș (1.487 locuitori, primar Adrian Bogoșel - PNL), veniturile proprii reprezintă doar 29,2% din total.
„Nu ar câștiga nimic”
La Sâmbăta (1.267 locuitori, primar Alex Cocerjuc - PNL) cheltuielile de funcționare au fost anul trecut de 1,73 milioane lei, din care 1,05 milioane lei cu salariile, iar veniturile proprii de 1,82 milioane lei. Edilul afirmă că o comasare ar elimina 3-5 posturi de funcționari din cele 10, dar ar îndepărta administrația de cetățeni. „Aș fi dispus să renunț la funcția de primar dacă aș avea garanția că cetățenilor le este mai bine”, spune Cocerjuc, precizând că nu crede așa ceva, deci nu susține nicio comasare.
Pocola (1.395 locuitori) are cea mai mare pondere a veniturilor proprii dintre cele 9 comune mici din Bihor - 47%, iar edilul Vasile Birta (PSD) susține că 90% din cheltuieli sunt acoperite din venituri. Acesta afirmă că în comună locuiesc de fapt mai mult de 1.500 persoane, iar reorganizarea le-ar aduce mai degrabă cheltuieli suplimentare și timp pierdut decât servicii mai bune. „Nu ar câștiga nimic, dar ar avea de suportat cheltuieli mai mari și timp pierdut”, spune Birta, contrar liniei propriului partid.
„Ar fi o pedeapsă”
Cea mai vehementă opoziție la reforma dorită de PSD vine din Viișoara (1.269 locuitori), comună cu 9 angajați în Primărie, ale cărei venituri proprii în 2025 au fost de 33,9% din total. „O reformă administrativă nu trebuie să șteargă de pe hartă o administrație viabilă și eficientă, iar comasarea forțată ar fi o pedeapsă pentru o comună complet modernizată”, afirmă primarul Béke Vasile (foto).
„Suntem 100% viabili, independenți și complet modernizați, suntem dovada că viabilitatea se măsoară în fapte și gospodărire, nu în numărul de locuitori”, spune edilul, argumentând că Viișoara are „infrastructură rutieră optimă, școli și unități sanitare moderne, rețele funcționale de apă și canalizare”.
Potrivit edilului, economiile salariale prin desființarea Primăriei ar fi anulate de costurile reorganizării, iar cetățenii ar pierde accesul rapid la servicii și influența asupra investițiilor locale: „Salariile salvate de la noi sunt infime și vor fi rapid înghițite de costurile logistice ale comasării. Presupun ca va fi necesară preschimbarea actelor de identitate, modificarea titlurilor de proprietate, unificarea bazelor de date fiscale și înființarea de ghișee”, spune Béke.
„Unde e marea economie?”
Fost ministru al Dezvoltării până luna trecută, Cseke Attila (foto) consideră că reorganizarea nu poate fi făcută fără o analiză serioasă a fiecărei localități. „O reformă administrativă nu se poate face după 3 zile de guvernare”, declară el BIHOREANULUI, criticând și ideea impunerii reformei prin angajarea răspunderii, tocmai fiindcă aceasta exclude dezbaterile.
Mai mult, Cseke amintește că atât Codul Administrativ, cât și Legea 3/2000 privind referendumurile permit deja comasările voluntare, deci o reformă „voluntară” nu este necesară, iar una impusă ar eșua. „Tot ce se face în pripă iese prost”, spune fostul ministru, explicând că „sunt situații și situații”.
Cseke dă ca exemplu tocmai Viișoara, care „stă pe picioarele ei”, și spune că, dacă alipirea la altă UAT ar fi obligatorie, cel mai apropiat este municipiul Marghita, doar că astfel s-ar schimba compoziția etnică de aici în favoarea comunității maghiare, iar pe de altă parte municipiul are deja două sate aparținătoare, Cheț și Ghenetea, unde dotările edilitare sunt deficitare.
Așadar, dacă Marghita nu și-a administrat eficient cele două sate, e greu de crezut că ar putea s-o facă pentru un al treilea. „Sunt specificități locale de tot felul - geografice, istorice, culturale, economice, etnice - de care trebuie să se țină cont”, afirmă Cseke, contestând și el amploarea economiilor posibile: „Viișoara are 9 posturi în Primărie. Ținând seama că în continuare trebuie asigurate serviciile publice, ar putea rămâne 4 posturi, și atunci unde e marea economie?”.
Prin urmare, simpla dispariție a primăriilor nu este suficientă, conchide fostul ministru, conform căruia „adevărata reformă trebuie făcută în administrația centrală, acolo sunt sumele mari”. Doar că singura „dezbatere” iscată e tocmai cu privire la cei mici...
RADICALI ȘI MODERAȚI
Cum văd partidele reforma
În timp ce PSD a propus prin programul de guvernare o reformă administrativă realizată prin comasarea voluntară a UAT-urilor, iar după ce a revenit la putere o vrea obligatorie și doar pentru comunele mici, celelalte partide susțin fie soluții mai radicale, fie unele bazate pe analize care să țină cont și de alte criterii decât cel demografic.
În 2024 USR propunea reducerea numărului județelor de la 41 la 8, comune de minimum 3.000 locuitori și orașe de cel puțin 20.000, iar AUR a susținut pentru comune un prag și mai ambițios: minimum 5.000 de locuitori.
În programul electoral, PNL a propus o reorganizare prin lege și în paralel stimularea comasărilor voluntare, validate prin referendumuri. UDMR susține analizarea fiecărei unități și consultarea comunităților, cu respectarea particularităților geografice, economice și etnice locale, respingând comasările obligatorii.