Lipsa barajelor care în perioadele ploioase preiau apele în exces pentru ca acestea să fie folosite pe vreme de secetă îi preocupă pe șefii Administrației Bazinale de Apă Crișuri mai puțin decât satisfacerea, pe bani publici, a propriilor capricii.
O arată și construirea unui nou canton cu dimensiuni și dotări de motel, pe malul unui lac din Șișterea, închiriat de ABA, dar preferat în continuare de directorul Pásztor Sándor ca loc de relaxare. „Investiția” e necesară doar în acte, căci în realitate completează o salbă de cantoane de protocol pentru mai-marii ABA. Mai mult, deși valoarea ei depășește pragul de la care, conform legii, trebuia să organizeze o licitație, instituția a încredințat-o direct unei firme de casă.
În flagrant
16 aprilie 2020. De o lună fusese instituită starea de urgență sanitară provocată de izbucnirea pandemiei de Covid. Nu toți cei 600.000 de bihoreni erau, însă, închiși în case ori mobilizați la locurile de muncă.
În acea zi, BIHOREANUL îl depista pe președintele Consiliului Județean, Pásztor Sándor, până în 2016 director la ABA Crișuri, pescuind netulburat pe marginea lacului Popii din Șișterea, comuna Cetariu, unde se deplasase cu o mașină de teren VW Amarok din dotarea instituției. Îl însoțea un alt amic bugetar, Nicolae Timaru, șef adjunct la Garda Forestieră Oradea, ajuns acolo tot cu o mașină de serviciu, și unul din lumea afacerilor, Halász Alexandru, patronul unei firme de la care CJ Bihor cumpăra mărunțișuri scumpe, de la ceasuri până la pixuri de sute de lei bucata.
Amendat de Poliție cu 5.000 lei pentru încălcarea Ordonanței Militare nr. 3, care interzicea „pescuitul sportiv și recreativ” pe perioada stării de urgență, Pásztor a plătit a doua zi jumătate din sumă și a încercat să stingă scandalul stârnit de imoralitatea gestului său, ignorând criticile tuturor celor care îl acuzau că, în timp ce lumea suferea, nu doar că în calitate de vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență nu se implica în combaterea pandemiei, ci își și satisfăcea propriile hobby-uri la fel ca în vremuri normale.
Necesar doar în hârtii
August 2022. Politicianul UDMR-ist a revenit între timp la șefia ABA Crișuri, bașca a fost uns și consilier al ministrului Mediului, Tánczos Barna, iar pe marginea aceluiași lac din Șișterea o clădire nouă, edificată de anul trecut, la cele mai pretențioase standarde, se pregătește să fie mobilată și dată în folosință luna aceasta.
În acte se numește canton hidrografic, pentru adăpostirea unui agent hidrotehnic care deservește o acumulare sau un curs de apă, măsurându-i zilnic nivelul, iar periodic, în cazul acumulărilor, efectuând reglaje pentru menținerea acestuia și cosind vegetația de pe diguri.
Atât doar că facilitatea nu se justifică în realitate, după cum au semnalat BIHOREANULUI surse din sistem, care afirmă că investiția este o risipă, fiind destinată de fapt, ca multe alte cantoane modernizate ori construite în ultimii ani de ABA Crișuri, găzduirii șefilor, atunci când aceștia participă la partide de pescuit sau de vânătoare ori, pur și simplu, la chefuri „securizate”, așa încât să nu fie văzuți.
Pe lac închiriat
În satul Șișterea există trei lacuri, acumulări permanente amenajate în anii ’80 și alimentate de tot atâtea pârâuri ale căror nume le și poartă: lacul Popii, lacul Vițeilor și lacul Steluței, doar acesta din urmă nefiind dat în chirie de ABA Crișuri. De peste un deceniu, lacul Popii a fost concesionat firmei Cetariana Comimpex, aparținând fostului viceprimar UDMR al comunei Cetariu, Tóth Iuliu, care face bani din taxarea amatorilor de pescuit, iar lacul Vițeilor unei firme din Oradea care îl folosește pentru piscicultură.
Firmele au obligația să asigure o parte din sarcinile agenților hidrotehnici, cum ar fi cosirea vegetației și întreținerea curățeniei. „În rest, de verificări și, la nevoie, de ajustări de cote prin deschiderea unor robineți care asigură reținerea ori scurgerea apelor în cursurile naturale se ocupă muncitorii celei mai apropiate formații de lucru din cadrul ABA”, spune un specialist din instituție.
În cazul lacurilor din Șișterea, aceste atribuții le au muncitorii formației de lucru Parhida, cu sediul la nici 15 km distanță și care acoperă bazinele hidrografice Ier și Barcău, de dincolo de Paleu până în Suplacu de Barcău. „Activitatea e una de rutină, cantonierii nu au studii speciale”, explică sursa BIHOREANULUI.
Alibi din era comunistă
În Bihor, de altfel, există numeroase acumulări permanente (popular denumite lacuri) fără cantoane și fără cantonieri, de exemplu în Paleu, Șimian ori Ianoșda, tocmai fiindcă gestionarea lor o asigură formațiile de lucru, cu costuri mult mai mici decât dacă ar fi construite cantoane și angajați cantonieri.
Cu toate acestea, anul trecut, conducerea ABA Crișuri a comandat construirea unui canton pe malul lacului Popii, motivând că acesta va deservi și celelalte două lacuri din Șișterea - Vițeilor (aflat la 7 km distanță de Popii) și Steluței (la circa 1 km).
„Ca de fiecare dată, s-a invocat faptul că în anii ’80, când au fost amenajate cele trei acumulări, erau prevăzute cu cantoane, dar asta se întâmpla pentru că în acele vremuri mobilitatea era redusă. Fostele Direcții de Ape nu erau dotate cu parcuri auto uriașe, cum au acum Administrațiile Bazinale”, explică sursa BIHOREANULUI, completând că însuși faptul că au trecut mai mult de patru decenii fără cantoane în Șișterea demonstrează că ele nu erau necesare după anii ’90.
Cu dedicație, fără licitație
Mai mult, construirea cantonului pe malul unuia dintre lacurile preferate ale directorului Pásztor Sándor s-a făcut cu ocolirea obligației de organizare a unei licitații.
Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1,598 milioane lei, de trei ori peste pragul de la care licitațiile sunt obligatorii, de 450.000 lei, dar ABA Crișuri le-a „spart”, ca și când ar fi fost lucrări diferite, pentru a le atribui, prin patru contracte distincte, unei firme abonate la bugetele instituției: Constructorul Sălard, căreia în anii trecuți i-a încredințat și alte lucrări, de la modernizarea unor cantoane din Miersig și Sânnicolau Român până la construirea, cu 13 milioane lei, a unui nou sediu pentru Sistemul de Gospodărire a Apelor, în Oradea.
Primul pas a fost făcut, așa cum arată SICAP (sistemul electronic al achizițiilor publice), în 25 mai 2021, când ABA Crișuri a anunțat, la ora 8.36, că are nevoie de o firmă care să execute „lucrări de construcții” pentru „Canton de exploatare în apropierea acumulării Popii, localitatea Șișterea”, oferind 419.171 lei. La ora 10.19 lucrarea era deja atribuită firmei Constructorul Sălard, la această valoare.
Pe 23 martie 2022, la ora 12.29, ABA a anunțat că oferă 449.490 lei pentru „lucrări de finisare construcție” la același canton și le-a atribuit la ora 12.56 aceleiași firme. Pe 10 iunie 2022, la ora 9.46, dădea de veste că are nevoie de „Împrejmuire, montare garduri” la canton, oferind 139,274 lei, iar la ora 12.43 lucrarea era dată, și tot în aceeași zi, că vrea o „Reabilitare drum de acces și refugiu auto Canton Acumularea Popii”, oferind 100.088 lei, la ora 12.43 atribuind lucrarea aceleiași firme. Care, ce-i drept, a executat totul la cele mai bune standarde...
„Mie îmi plac toate lacurile”
Directorul ABA Crișuri afirmă, pe de o parte, că „obiectivul de investiții” de pe malul lacului Popii era necesar, și asta din anii ’80, motiv pentru care a și fost aprobat de Administrația Națională Apele Române (ANAR), iar pe de altă parte că decizia efectivă a fost luată în 2015, fără legătură cu plăcerea sa de a pescui acolo. „Ce legătură are una cu alta? Mie îmi plac toate lacurile. Este rea voință să se spună că de-aia s-a făcut un canton că vrea cineva să meargă acolo”, afirmă Pásztor.
În ce privește „spargerea” în patru contracte separate a aceleiași lucrări așa încât să fie evitată licitația și să fie atribuite cu dedicație, directorul susține că a fost perfect legală, pentru că banii de la ANAR i-au venit pe etape, 500.000 lei anul trecut, iar restul anul acesta. „N-a fost fragmentată, ci s-a făcut în funcție de finanțarea aprobată. Dar valorile contractelor erau așa micuțe că se puteau da (n.r. - încredința direct)”, spune șeful ABA Crișuri.
Legea 98/2016 a achizițiilor publice interzice însă „splituirea” contractelor pentru una și aceeași lucrare, iar „în cazul în care o autoritate contractantă intenționează să achiziționeze o lucrare și atribuirea ei poate fi realizată în loturi, valoarea estimată a achiziției se determină luând în calcul valoarea globală estimată a tuturor loturilor”. Chiar și în cazul în care ABA Crișuri ar fi primit eșalonat de la ANAR banii necesari, acest lucru nu o scutea de licitație, în contractul cu firma câștigătoare trebuind doar stipulat că plata lucrărilor se face etapizat.
În ochii șefilor ABA, însă, totul e legal, perfect, iar orice contraargument este doar semn de răutate. Instituția a băgat banii într-un nou canton și e doar o întâmplare că acesta se află într-o zonă unde mai-marii se duc ba la pescuit, ba pe la chefuri, dar unde niciodată nu se petrec inundații...
FĂRĂ RĂSPUNSURI
Cantoane da, baraje ba
În ultimii ani, BIHOREANUL a scris de mai multe ori despre frenezia cu care ABA Crișuri toacă bani pentru a moderniza și construi clădiri în loc de finalizarea ori repararea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și de stocare a apelor pentru perioade secetoase.
În 2018, de pildă, ziarul a dezvăluit că la Moneasa, în județul Arad, ABA Crișuri construise o vilă drept canton pentru supravegherea unei acumulări care, însă, nu s-a mai făcut, iar clădirea e folosită exclusiv pentru chefurile șefilor din instituție și din ANAR. Un alt canton „de protocol” a fost modernizat în Băile Felix, iar la câteva sute de metri distanță instituția a ridicat, cu peste 4 milioane lei, un hotel (foto) botezat „Centru regional de perfecționare”.
În schimb, încă din 2015, ABA Crișuri a golit barajul Leșu (foto), după constatarea unor fisuri, afirmând că îl va repara până în 2017, ceea ce nu a făcut nici până în prezent, deși acumularea trebuia să asigure jumătate din necesarul de apă al Oradiei. Un alt baraj din Bihor, cel de la Corbești (comuna Ceica), a fost început în 2011 și abandonat în 2015, iar lucrările la un altul, din Poiana (comuna Criștioru de Jos), începute în 2006, au fost oprite în 2013. De fiecare dată, motivul a fost același: nu sunt bani.
(foto: Ovi D. Pop)
BIHOREANUL a cerut conducerii ABA Crișuri explicații și pe această temă, însă directorii tehnici Ioan Oprean și Simona Andrișca au afirmat, miercurea trecută, că au nevoie de timp pentru a răspunde. Până la finele săptămânii trecute n-au făcut-o.