Săptămâna trecută, în loc să se pregătească să intre cu combinele în recolta de porumb, fermierii bihoreni au băgat în lanuri animalele, la păscut. Cele 105.000 de hectare plantate cu porumb în judeţ sunt calamitate integral.
"Am băgat 300.000 lei în cele mai bune soiuri şi ierbicide şi nu s-a făcut nimic pe 80 de hectare", spune Nicolae Beschiu, fermier în zona Curtuişeni. Rămas fără hrană pentru oi, se pregăteşte să le sacrifice...
Pârjolul din Bihor
Seceta a uscat tot. "Din 1986, de când lucrez în domeniu, n-am întâlnit o situaţie atât de gravă", spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto). După o producţie de grâu sub aşteptări, cea de porumb este dezastruoasă. "Porumbul e mic, cu frunzele necrozate şi polenul ars. Şi dacă va ploua, tot nu se mai salvează nimic", zice directorul.
Cele 38.000 hectare de floarea-soarelui sunt şi ele compromise. "Producţia se anunţă de 2.000 kilograme la hectar, faţă de media de 3.500 kilograme din anii trecuţi, dar dacă nu plouă deloc, până la recoltare, din boabe vor rămâne doar hoaspele", spune Hodişan.
Reacţii în lanţ
Cei mai afectaţi sunt fermierii din Câmpia de Vest, de la Curtuişeni la Avram Iancu. "Pe graniţa cu Ungaria n-a plouat de trei luni", spune fermierul Nicolae Beschiu din Curtuişeni. Crescător de animale, a primit acceptul ministrului Agriculturii, Petre Daea, care în urmă cu două săptămâni i-a verificat pagubele, pentru a lăsa oile să pască porumbul rămas, până nu se usucă de tot.
Fermierul va lăsa neatinsă doar 5% din suprafaţă pentru comisia care va veni să constate oficial pagubele. "Ministrul ne-a zis de irigaţii şi credite cu dobânzi de 2%, dar astea durează, iar noi acum avem probleme cu hrana la animale".
Vegetaţia s-a uscat după prima cosire, aşa că nu are nici furaje să-şi treacă oile prin iarnă. "Aş vinde din ele, dar, cum vinde toată lumea, preţul a scăzut de la 21 lei pe kilogram în viu, de Paşti, la 12-13 lei pe kilogram, ca acum 10 ani", spune oierul.
"Mulţi îşi dau vacile"
La fel păţesc şi crescătorii de vite. "Mulţi îşi dau vacile, că n-au cu ce le ţine. Carnea de vită s-a ieftinit la 10 lei în viu kilogramul şi tot scade", spune preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări, Alexandru Oltean.
În plus, ţinute doar cu paie, vacile dau lapte puţin şi prost. "Nu ne mai încadrăm nici la conţinutul de proteină, nici la cel de grăsime, iar dacă înainte aveam cam 20 litri de lapte pe vacă, acum n-am nici 8 litri", spune bărbatul.
Până şi producţia de miere e la circa 40% faţă de un an normal. "Apicultorii sunt obligaţi să ţină albinele pe cheltuiala lor până în primăvară", explică preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, bihoreanul Ioan Fetea. Arşiţa a ars, pur şi simplu, polenul...
Arde recolta!
Uscăciunea din câmp a provocat incendii în lanţ. "În lunile mai-iulie, numărul incendiilor de vegetaţie a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numai în ultimele două luni au fost afectate aproximativ 400 hectare de culturi", spune sergentul-major Alina Butaci, din cadrul biroului de comunicare al ISU Crişana.
Vegetaţia e atât de uscată încât se aprinde de la cioburi de sticlă sau scântei produse de combine în timpul recoltării, iar în multe zone proprietarii nu au de unde scoate apă pentru a izola focul până la venirea pompierilor.
Mirajul irigaţiilor
În timpul vizitei în Bihor, ministrul Agriculturii a promis modificarea statutului celor 2.985 kilometri de canale de desecare din judeţ, pentru a fi folosite şi la irigare. "De la Oradea la Avram Iancu ar putea fi udate cam 65.000 hectare de teren", spune subprefectul Emilian Pavel.
Raportat la cele 318.900 hectare de teren agricol, cât are judeţul, suprafaţa este şi mică, şi greu de amenajat. "Canalele trebuie curăţate de vegetaţie şi decolmatate", spune directorul ANIF, Bihor, Claudiu Gligor.
De acelaşi lucru se tem şi agricultorii. "Irigaţiile sunt un proiect de câţiva ani, iar oamenii acum au nevoie de ajutor", spune fermierul Dan Corbuţ (foto). Potrivit acestuia, nici promisiunea ministrului privind împrumuturile cu dobândă de 2% plus ROBOR, pentru ca fermierii păgubiţi să poată planta alte culturi, nu este de mare ajutor. "Statul ar fi trebuit să subvenţioneze dobânda. Aşa, este ca oricare alt credit", zice Corbuţ.
De altfel, agricultorii nu se înghesuie la împrumuturi. Dacă seceta se repetă şi la anul, ceea ce este foarte posibil, riscă să îşi piardă fermele, iar atunci s-au ars definitiv!