Cu ani în urmă, conducerea județului lansa o idee generoasă: construirea unor bazine unde copiii să învețe să înoate. „Totodată, prin realizarea lor vom putea organiza competiții sportive pentru toate categoriile de vârstă”, spunea președintele de atunci al Consiliului Județean Bihor, Pásztor Sándor.
Cu chiu, cu vai, investițiile au fost realizate, la costuri mult peste cele estimate, dar bazinele se dovedesc adevărate pietre de moară pentru bugetele primăriilor care le administrează. Unele preferă, de altfel, să le țină închise, așa că sunt la fel de utile ca sălile de sport din epoca Năstase.
Cu întârzieri
În 2018, CJ Bihor hotăra să construiască, din bugetul județului, bazine didactice de înot în Săcueni, Nucet, Salonta, Valea lui Mihai, Marghita, Beiuș și Ștei, costurile fiind estimate la 35,7 milioane lei. În final, au ajuns la 53,1 milioane lei.
Executate de firmele Da Vinci Construct&Proiect (cel din Salonta) și Costa VOC Impex (celelalte), lucrările trebuiau să fie gata în 2020, dar s-au încheiat abia în 2021 și 2022. Vitalyos Barna (foto), directorul Agenției de Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Bihor, motiva întârzierile prin dificultatea firmelor de a găsi muncitori, scumpirea materialelor și probleme în furnizarea materialelor de către producători și comercianți.
Închis din martie
Complexul cu două bazine din Valea lui Mihai - unul de 25x12,5 metri și celălalt de 12,5x6 metri - a fost predat primăriei orașului în octombrie 2022, iar de 4 luni stă închis. „Din cauza lucrărilor de întreținere va fi închis pe o perioadă nedeterminată, începând cu 1 martie”, se anunța în 28 februarie pe un grup de Facebook local. „De atunci nu a fost realizată nicio lucrare, adevăratul motiv sunt cheltuielile ridicate și prostul management”, s-a plâns un localnic BIHOREANULUI.
Primarul Karsai Attila (foto) susține că bazinul e închis motivat. „Au fost infiltrații în acoperiș, probleme la sistemul de ventilație, crăpături în gresie și faianță... Muncitorii au remediat câte ceva, vor termina în câteva zile ce mai au de făcut”, spune edilul. Recunoaște, însă, că bazinul grevează bugetul local din cauza cheltuielilor cu salariile, apa, curentul și consumabilele. „Până acum întreținerea ne-a costat peste 50.000 lei pe lună, iar încasările sunt cam de 5.000 - 6.000 de lei pe luă”, zice primarul.
De nevoie, a redus de la 7 la 4 numărul angajaților care deservesc complexul, iar programul, inițial de 17 ore pe zi, a fost restrâns la 11 ore pe zi, 5 zile pe săptămână.
Pe minus
În Săcueni, unde complexul cu două bazine de aceleași dimensiuni a fost dat în folosință în aprilie 2021, orarul e generos, de la 5.00 la 21.00, iar Primăria plătește doar 2 angajați, dar cheltuielile tot sunt peste venituri. Și încă de 15 ori! Anul trecut, când au făcut cursuri de înot 240 de copii, cheltuielile au fost, în medie, de 44.008 lei pe lună, fără salarii, iar din încasări s-au strâns lunar, în medie, 2.778 lei. „Primăria susține în continuare bazinul, pentru că scopul principal este promovarea unui stil de viață sănătos”, spune viceprimarul Csuka József.
Nici complexul din Marghita, deschis în decembrie 2022, nu e mai profitabil, chiar dacă de anul trecut Primăria a redus de la 4 la 3 numărul angajaților care îl deservesc. În 2024 și în prima jumătate a acestui an veniturile lunare au fost în medie de 16.000 lei și cheltuielile de 38.000 lei, spune administratorul Adrian Leostean. Tot fără salarii, care ajung la alți 13.000 de lei/lunar.
Finalizat în septembrie 2022, complexul din Salonta are aceeași eficiență financiară, dar impactul social e superior. Cu 4 angajați și un program de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cele două bazine sunt frecventate lunar de 420 de elevi și adulți, care plătesc lunar, în medie, 13.000 lei, în timp ce cheltuielile sunt de 35.000 lei pe lună. „Este foarte benefic. Avem curs de înot inclusiv pentru bebeluși și un program de gimnastică în apă pentru copii cu handicap. În timp, investiția va da rezultate”, spune administratorul Szijartó Zoltán.
Ieftin, de fapt, e scump
Doar 2 bazine dintre cele 7 construite în Bihor nu funcționează în pierdere. „Avem 250 de copii lunar, iar bazinele sunt deschise 6 zile pe săptămână, 8 ore pe zi”, spune edilul din Ștei, Iulian Balaj (foto). „În medie, veniturile sunt de 17.000 lei lunar, iar cheltuielile de 36.000 lei, dar ele includ și salariile a 3 angajați care au și alte sarcini în Primărie. Practic, dăm bani doar pe apă, curent și materialele de curățenie. În curând o să pornim al doilea parc fotovoltaic și o să reducem și mai mult costurile cu energia”, zice edilul.
Complexul din Beiuș a pornit cel mai greu, abia în noiembrie 2023, iar asta pentru că Primăria a modificat instalațiile așa încât să poată utiliza apă geotermală, iar administrarea a încredințat-o Clubului Sportiv Beiuș, care are propriii antrenori, muncitori și îngrijitoare. În primul semestru al acestui an pentru bazinele de înot s-au cheltuit doar 41.588 lei, deci 6.391 lei pe lună, iar veniturile au fost de 120.058 lei, așadar 20.009 lei pe lună, de la 360 de „clienți”.
De ce unele investiții se dovedesc, așadar, profitabile, dar majoritatea păguboase financiar? Explicația este în diferențele de prețuri: dacă, de pildă, în Valea lui Mihai, un abonament cu 12 intrări pentru un elev costă 100 lei, iar pentru un adult 160 lei, în Beiuș abonamentul lunar pentru un elev, nelimitat, este 150 lei, iar pentru un adult 250 lei.
Concluzia e simplă: în unele orașe plătesc toți locuitorii pentru câțiva utilizatori, în altele fiecare plătește, la un preț mai apropiat de costurile reale, ceea ce „consumă”. Inclusiv când înoată...
„NU SE JUSTIFICĂ”
Tichie de mărgăritar
Finalizat în iunie 2022, bazinul de înot din Nucet, de 25x15,5 metri, a fost estimat inițial la 3,5 milioane lei, dar în final a costat 4,59 milioane lei, fără ca de la recepționarea lui de către Primărie să funcționeze nici măcar o singură zi. În 2017, primarul de atunci, Mircea Tuduce, susținea că investiția era necesară și raporta CJ Bihor că bazinul urma să fie folosit de 300 de elevi, dar după ce l-a preluat a recunoscut că, de fapt, instituția pe care o conducea nu își permitea nici măcar să angajeze personal de deservire și să cumpere echipamente de întreținere.
„Vechea conducere a furnizat date nereale, noi avem doar 172 de copii. Costurile de funcționare au fost estimate la 4.500 euro pe lună, dar în realitate ne-ar costa 8.000 de euro”, spune actualul edil, Dănuț Lazea (foto). În plus, bazinul a fost proiectat cu încălzire pe lemne, astfel că într-un an ar „arde” a șaptea parte din veniturile proprii ale orașului, de 3,5 milioane lei.
„Îl vom pune în funcțiune numai după ce vom avea finalizat parcul fotovoltaic și vom găsi sursă de finanțare pentru o pompă de căldură, ca să înlocuim instalația de încălzire pe lemne. Altfel, în actualele condiții, nu se justifică. Trebuie să fim raționali, orașul are multe alte necesități”, spune primarul Lazea.