Reforma lui Bolojan lovește în pensiile speciale ale magistraților și îi ține în robe până la 65 de ani. Magistraţii, inclusiv şefa Curţii de Apel Oradea, Florica Roman, îl acuză pe șeful Guvernului că minte afirmând că majoritatea s-ar pensiona la 48-49 ani, dar datele strânse de BIHOREANUL confirmă spusele premierului: două treimi dintre judecătorii și procurorii bihoreni se pensionează înainte de 50 de ani. Pe sume amețitoare...

Premierul Ilie Bolojan a prezentat săptămâna trecută principalele propuneri pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților: vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani, după o vechime obligatorie de 35 de ani, iar pensia să fie plafonată la 70% din ultimul salariu net.

Reforma este necesară pentru că două treimi dintre magistrații din România se pensionează la 47, 48 sau 49 de ani, susţinea premierul, contrazis imediat de magistraţi, care l-au acuzat de „atac populist”, bazat pe „informații false”. Vârsta medie reală de pensionare ar fi de 54 de ani, au susținut președinții Curților de Apel din țară - inclusiv Florica Roman, șefa Curții de Apel Oradea.

Realitatea? În ultimii 5 ani, în Bihor, două treimi dintre magistrați s-au pensionat înainte de a împlini 50 de ani. Iar ponderea ar fi și mai mare dacă n-ar exista și câțiva magistrați care au sfidat regula nescrisă a fugii timpurii din sistem...

Justiție pe fast-forward

Afirmația premierului Ilie Bolojan potrivit căreia magistrații se pensionează masiv înainte de 50 de ani nu doar că nu este „mincinoasă”, cum susțin judecătorii, ci e confirmată chiar de cifrele oficiale.

BIHOREANUL a solicitat instanțelor și parchetelor din județul Bihor situația pensionărilor din ultimii 5 ani, iar rezultatul este acesta: din 54 de judecători și procurori care s-au retras din activitate între 2020 și 2025, 34 s-au pensionat înainte de a împlini 50 de ani, iar 19 au făcut-o înainte de a împlini 48 de ani. În procente, asta înseamnă că, dintre magistraţii retrași la pensie în ultimii cinci ani, 63% au făcut-o înainte de vârsta de 50 de ani, iar 35% sub 48 de ani. Concluzia: pensionarea precoce nu este o excepție, ci chiar regula.

„Rebelii cu robă”, cei care au ales să rămână în sistem deși îndeplineau toate condițiile legale pentru retragere, pot fi numărați pe degetele de la o singură mână. Printre ei: procurorul Radu Bodea (foto), fost șef al Secției Judiciare din Parchetul Curții de Apel Oradea, pensionat la 65 de ani, cu o vechime de 27 ani, și Păunel Galoș, fost procuror general adjunct al aceleiași unități, care deține un record național absolut...

„Am vorbit cu pereții”

Păunel Galoș (foto) este, fără dubii, un personaj legendar al magistraturii bihorene. Timp de decenii a locuit efectiv într-o anexă a Parchetului, făcând doar în weekend naveta către familie, în județul Arad. S-a pensionat în decembrie 2022, la 67 ani, după 42 de ani de muncă neîntreruptă, fiind singurul magistrat din România care a obținut de două ori aprobarea de a continua activitatea peste limita legală.

Pentru el, magistratura n-a fost niciodată un simplu serviciu. „Este o profesie care te epuizează, dar dacă nu o faci cu pasiune nu ai ce căuta în ea”, spune Galoș. În ultimii ani, însă, admite că i-a fost tot mai greu să se regăsească între noile generații. „Mulți vin pentru bani, nu din vocație. Nu-și asumă riscuri, nu tratează oamenii cu respect, vin în blugi, stau cu picioarele pe masă, ca într-o garsonieră personală. Nici măcar un costum n-au decența să poarte în fața justițiabilului”.

Legat de „pensiile nesimţite” şi reforma propusă de Guvernul Bolojan, Galoș nu iartă pe nimeni: nici pe politicieni - „niște jigodii”, cum îi numește fără ocolișuri - dar nici sistemul care, în opinia sa, tolerează lipsa de răspundere profesională şi situaţii la limita legii. „Nu e normal să te pensionezi la 48 de ani și apoi să devii avocat, notar sau să te întorci în magistratură, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Am spus mereu că nu e firesc ca pensia să fie mai mare decât salariul, dar am vorbit cu pereţii”.

Fidel propriilor principii, Păunel Galoș a renunțat, ani la rând, la avantajele financiare. „Am pierdut lunar peste 3.000 lei alegând salariul în locul pensiei. Am rămas să lucrez deși puteam pleca oricând”, spune el. Tocmai de aceea consideră că pensia pe care o încasează acum nu e nici pe departe „nesimțită”. „Am avut un coleg cu aceeași vechime. A murit la câteva luni după pensionare. Poate că întrebarea corectă nu e la ce vârstă ies magistrații la pensie, ci la ce vârstă apucă să se bucure de ea?”.

Șmecherii la nivel înalt

În schimb, judecătoarele Laura Soane și Adina Cioflan (foto) n-au avut astfel de dileme. Promovate de la Curtea de Apel Oradea la Înalta Curte de Casație și Justiție - prima în aprilie 2021, cealaltă în ianuarie 2022 - ambele au cerut pensionarea la 48 ani, în 2022, după doar câteva luni petrecute la cea mai înaltă instanță din țară, deci fără să mai fi probat acolo pregătirea profesională.

De ce s-au mai deranjat să susțină concursul? Răspunsul e simplu: pentru că merita din plin. Pensia unui judecător al ÎCCJ este considerabil mai mare decât cea a unui magistrat din provincie, iar „bonusul” e că legea le permite judecătorilor de la ÎCCJ să devină notari fără niciun examen.

Așa se face că în prezent cele două încasează pensii generoase, Cioflan fiind chiar campioană pe județ, cu peste 30.000 lei pe lună, la care se adaugă veniturile din notariat. Cert e că, după retragerea lor rapidă, conducerea Înaltei Curţi şi CSM au decis să ia măsuri, pentru a evita o nouă şmecherie de acest gen, care a dat peste cap completele penale ale instanţei supreme: Statutul magistraţilor a fost schimbat de urgenţă, astfel că doar judecătorii care au activat cel puțin 5 ani la ÎCCJ, fără abateri, pot intra fără concurs în avocatură ori notariat.

Din Bihor, în toată țara

Cazurile din Bihor sunt doar o radiografie locală a unei practici generalizate la nivel național. Cu toate acestea, realitățile concrete scoase la lumină de BIHOREANUL demontează retorica liderilor magistraților care se plâng că sunt „demonizați”.

Reforma anunțată de premierul Ilie Bolojan prevede modificări esențiale pentru sistemul de pensii pentru magistrați, care, pe de o parte, să atenueze inechitatea resimțită de întreaga societate cu privire la pensiile speciale „nesimțite”, iar pe de alta să îi țină pe aceștia în activitate exact când sunt la maturitate profesională, fapt ce ar contribui la creșterea calității actului de justiție și a încrederii în aceasta.

Astfel, vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani, iar pensia să fie plafonată la 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e acum, fapt ce face practic ca pensia să fie egală cu ultimul salariu net. Vechimea totală în muncă necesară pentru pensia de serviciu ar crește la 35 de ani, din care 20 - 25 de ani să fi fost petrecuți efectiv în magistratură. Cuantumul pensiei s-ar reduce cu 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă.

În replică, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat dur, acuzând Guvernul de abuz de putere. Într-un comunicat oficial, CSM a susținut că modificările ar submina independența justiției, ar crea discriminări între generații de magistrați și ar face cariera neatractivă pentru noile generații. De asemenea, CSM a susținut că magistrații au intrat în sistem bazându-se pe un cadru normativ stabil, iar schimbările anunțate „încalcă așteptările legitime” și afectează grav statutul profesional și predictibilitatea funcției. Niciun cuvânt despre inechitatea socială și scoaterea din sistem a unor oameni taman la maturitate profesională!

Un „măcelar” și o „reformă din pix”

De câteva zile, criticile magistraților vin în valuri. Procurorul Claudiu Drăgușin, membru CSM, a opinat că „distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție, ce trăim astăzi e apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcționează normal” și a asemuit intervenția Executivului cu o operație făcută de „un măcelar în loc de un chirurg”.

Chestionat de BIHOREANUL, fostul prim-adjunct al procurorului general al României, orădeanul Sebastian Vălean (foto), pensionat și el în vara anului trecut, la 52 ani, după 27 de ani de activitate, consideră că „sistemul de justiție este ținta preferată a discursurilor populiste”, iar o reformă coerentă ar putea fi făcută doar după o analiză serioasă.

„Toată lumea vede pensiile, dar foarte puțini înțeleg ce se întâmplă în spatele ușilor instanțelor sau parchetelor. Poate ar trebui analizată situaţia din perioada 2003 - 2004, când erau aceleaşi condiţii, şi se poate vedea că foarte puţini magistraţi ajungeau la pensie din cauza condiţiilor de muncă, a stresului. Nu vrea să vadă nimeni care e nivelul sănătăţii mintale din sistemul acesta, şi nu doar a magistraţilor, ci şi a grefierilor, în rândul cărora e un bullying greu de evaluat. Nu poți reforma justiția doar din pix, de la Palatul Victoria. Dacă ignori complet dimensiunea umană - stresul, burnout-ul, dezechilibrele emoționale - nu faci o reformă, ci doar o nouă criză”, zice Vălean.

Final fără termen

Cert e că pensiile speciale ale magistraților au devenit, în sfârșit, mai mult decât un subiect de talk-show și populism de tribună. Reforma propusă de Guvernul Bolojan pune oglinda în fața unui sistem în care carierele se termină devreme și unde răspunderea rămâne, adesea, facultativă. În timp ce magistrații invocă epuizarea și presiunile, datele spun o altă poveste, nu despre sacrificii, ci despre privilegii.

Indiferent dacă reforma va trece sau va fi blocată de CSM ori Curtea Constituțională, o concluzie e limpede: justiția nu mai poate funcționa în afara realității. Pentru că, până la urmă, într-un stat de drept nu e suficient să faci dreptate, ci trebuie și să fii credibil.

SPECIALII ROMÂNIEI
Pensii de top în cazul magistraților

Încă din prima zi de activitate, judecătorii şi procurorii au dreptul, pe lângă salarii uriaşe, şi la locuinţe de serviciu sau decontarea chiriei, 6 călătorii/an dus-întors cu avionul sau maşina (cu decontarea combustibilului), asistenţă medicală gratuită pentru toţi membrii familiei, plus nenumărate sporuri care însumează peste 45% din salariu (15% pentru condiţii grele de muncă, 25% pentru solicitare neuropsihică, 5% pentru confidenţialitate, 2-13% pentru funcţii de conducere).

La retragerea din activitate, „specialii” României beneficiază de pensii cu adevărat speciale. Potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice, în luna iunie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost de 11.685 de persoane, dintre care 5.680 erau judecători și procurori. Pensia medie de serviciu la magistrați este 25.258 lei, din care nu mai puțin de 22.061 lei sunt suportați direct din bugetul de stat și abia diferența din contributivitate.

În contrast, pensia medie în rândul pensionarilor civili este de 2.766 lei.

TOP 200
Cât încasează „specialii” Bihorului

Potrivit Casei de Pensii Bihor, în prezent în județ sunt în plată 202 pensii pentru  foşti judecători, procurori şi grefieri. Cea mai mare este de 41.470 lei brut, încă un fost judecător având peste de peste 40.000 lei.

Alți patru foști magistrați bihoreni au pensie între 35.000 - 40.000 lei, 23 au pensii între 30.000 - 35.000 lei, 55 primesc între 25.000 - 30.000 lei, 48 între 20.000 - 25.000 lei, cinci între 15.000 și 20.000 lei, șapte iau pensii între 10.000 - 15.000 lei, iar 59 pensii sub 10.000 lei.

Articole pe aceeași temă:
Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!