Întâlnirea de două ore desfășurată luni la Palatul Victoria între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții asociațiilor de magistrați s-a încheiat fără nicio concluzie. Guvernul apără reforma pensiilor ca fiind o măsură de „echitate socială și sustenabilitate bugetară”, în timp ce procurorii acuză Executivul că nu a adus cifre, nu a prezentat argumente și că își asumă prăbușirea sistemului judiciar.
„Sistemul de justiție are un rol foarte important pentru sănătatea unui stat democratic. Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene și ține cont de realitățile bugetare”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului transmis după întrevedere. Premierul a insistat că majorarea vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor vor duce la „normalitate, eficiență și calitatea serviciului public”.
Din tabăra cealaltă, magistrații reclamă că Executivul nu a justificat schimbarea de poziție față de legea adoptată în 2023, agreată atunci cu sistemul judiciar. „Executivul nu a fost în măsură să ofere niciun fel de explicații clare sau date concrete privind influența noii modificări asupra deficitului bugetar. Mai mult, informațiile prezentate de Guvern ridică semne serioase de întrebare privind acuratețea și fundamentarea lor tehnică”, se arată într-un comunicat transmis marți de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP).
Citiţi aici comunicatul Guvernului:
Conform comunicatului, premierul nu a putut explica de ce aceeași lege pe care Guvernul o susținea în 2023, după ce fusese negociată și acceptată de sistemul judiciar și organismele internaționale, este acum respinsă ca fiind greșită. Atunci se stabilise de comun acord creșterea treptată a vârstei de pensionare și stabilizarea cuantumului pensiei, în spiritul sustenabilității.
În prezent, însă, procurorii susțin că șeful Guvernului nu a putut indica niciun fapt concret sau element obiectiv care să justifice schimbarea de direcție într-un interval atât de scurt.
AMASP avertizează că măsurile vor genera efecte negative pe termen lung: deficit de personal, scăderea atractivității profesiei și dezechilibre interne în justiție. În plus, lipsa dialogului real și deciziile impuse „de pe o poziție de forță” ar afecta în final cetățenii, confruntați cu un sistem judiciar lipsit de resurse. „Cetățeanul va fi primul care va simți efectele – un sistem sufocat, lipsit de resurse, exact când contextul economic și social va aduce mai multe litigii și mai multă infracționalitate”, subliniază AMASP.
La întâlnirea de la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan, au participat secretarul de stat în Ministerul Justiției, Roxana Simona Momeu, și Alina Rădoi, director în același minister. Din partea magistraților au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Magistraților din România, între care și președinta Dana Gîrbovan (în centru, în fotografie), ai Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, ai Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului – condusă de judecătoarea orădeană Florica Roman (stânga) –, ai Asociației Procurorilor din România și ai Asociației Forumului Judecătorilor din România.
Citiţi aici comunicatul Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor: