Mandatul preşedintelui CJ Bihor ajunge săptămâna viitoare la trei sferturi. În trei ani, Ilie Bolojan a lansat proiecte a căror valoare, de aproape 3 miliarde euro, este pentru nu puţini deranjantă, pentru mulţi îngrijorătoare chiar. Pe câte le va duce la bun sfârşit cu banii europeni? Câte vor trebui plătite de bihoreni? Câte nu au niciun rezultat, cel puţin până acum?
BIHOREANUL a făcut ultimul inventar de etapă, încercând să afle dacă acest "crucişător" al administraţiei locale mai poate ori mai vrea să-şi continue "marşul" cu un nou mandat, dar şi cum îşi vede adversarii tot mai vocali, care l-ar vrea dispărut de pe prima scenă. Fie şi cu preţul plecării sale pe o funcţie mai înaltă, doar pentru a o elibera pe cea pe care şi-o doresc şi ei...
- Aţi lansat proiecte uriaşe, Drumul Expres Oradea-Arad, centuri la Beiuş şi Aleşd, plus încă 6 în Zona Metropolitană, Inelul Rutier Metropolitan ş.a.m.d. Totuşi, centurile Aleşd, Beiuş şi Sânmartin nu vor fi gata până în decembrie, când pot fi plătite cu fonduri UE. Are CJ Bihor bani să acopere diferenţa rămasă de executat?
- Chiar dacă unii puneau şi asta la îndoială, contractele de finanţare pentru toate aceste centuri au fost semnate, iar în baza lor este asigurată finanţarea prin Programul Operaţional Infrastructură Mare pentru lucrările executate până la sfârşitul anului, care vor ajunge la 70%. Pentru cele rămase de făcut se aplică fazarea, deci restul de 30% se va finanţa prin Programul Operaţional Transporturi. Prin urmare - chiar dacă au fost întârzieri cauzate de contestaţiile între constructori, cum s-a întâmplat la Beiuş, chiar dacă la Sânmartin am avut blocaje şi la Aleşd încă mai avem, tot din cauza unor procese, a fost o decizie corectă, iar anul viitor ar trebui să se circule pe toate aceste trei şosele.
- Există şi alte proiecte care nu vor fi încheiate la timp?
- Proiectele pe POR se vor finaliza toate la termen. Există totuşi în acest moment o problemă pe POT: Ministerul Transporturilor şi-a consumat bugetul pentru investiţii, iar ca urmare nu mai sunt plătiţi constructorii. În această situaţie, este necesar ca noi (n.r. - CJ Bihor) să luăm bani destinaţi altor cheltuieli şi să-i alocăm acestor lucrări până se decontează, de ceea şi facem rectificări bugetare dese în ultimele luni. Altfel, proiectele s-ar bloca, or noi nu ne permitem să aşteptăm.
"Orice om raţional înţelege..."
- Centura Aleşd e "paralizată" pentru că 23 de localnici se opun accesului utilajelor şi vă acuză că traseul nu ocoleşte complet oraşul...
- Pe hârtie puteau fi trasee minunate, dar care nu se făceau niciodată, dar noi trebuie să respectăm reguli de cost-beneficiu şi de încadrare în bugete. La Aleşd există o porţiune de 480 metri care se suprapune peste o stradă, dar soluţia este singura posibilă pentru ca traficul, desfăşurat în prezent exclusiv prin centru, să fie preluat în parte şi pe noul traseu. Altfel, vă amintiţi, proiectul iniţial a fost abandonat tocmai din cauza costurilor.
- Cel mai amplu proiect, DX Oradea-Arad, preluat tot de la CNAIR, tocmai a primit avizul de mediu şi pe cel al Comisiei Tehnico-Economice din Ministerul Transporturilor. Când pot începe lucrările şi când se vor încheia? Vor fi şi acolo probleme cu exproprierile?
- Realizarea oricărui drum nou implică exproprieri, dar orice om raţional înţelege că altfel nu se poate. La DX Oradea-Arad ne-a mai rămas doar avizarea de către Comisia Tehnico-Economică Interministerială, după care, cel mai probabil luna viitoare, va urma HG privind indicatorii tehnico-economici şi exproprierile, astfel încât în decembrie sau în ianuarie să lansăm licitaţia pentru execuţie. Dacă totul va merge normal, lucrările vor începe anul viitor şi vor fi finalizate în 2 ani. În vara lui 2025 sau cel târziu în 2026 ar trebui să se circule şi pe această şosea.
"Toată ziua ai sta pe Facebook..."
- Aveţi proiecte şi pentru 4 noi pasaje în Oradea, peste şi pe sub centură, dar şi pe strada Oneştilor, pentru accesul spre drumul de legătură cu A3, motiv pentru a fi criticat că favorizaţi oraşul. Cum răspundeţi?
- Aici sunt două aspecte. Pe de o parte, fondurile europene nu le foloseşti la ce vrei tu, ci conform condiţiilor impuse în programele de finanţare. Aceste pasaje se fac pe axele pentru creşterea siguranţei rutiere, deci le foloseşti unde creşti siguranţa, reduci ambuteiajele şi numărul de accidente. Oricine ştie că aceste probleme există nu pe la Sâniob sau Cociuba Mare, ci în oraşele reşedinţă de judeţ şi în zonele metropolitane...
A doua chestiune: noi avem un parteneriat cu municipiul Oradea după ce în trei decenii nu a existat o colaborare reală între municipiu şi judeţ. Am promis acest parteneriat în campanie, şi nu pentru că primarul Oradiei şi preşedintele CJ Bihor sunt din acelaşi partid, ci pentru că Oradea este motorul dezvoltării judeţului. Fără parteneriatele cu Oradea nu puteam face nici parteneriatele pentru noi drumuri la Sânmartin, Oşorhei, Sântandrei, Nojorid, Paleu, nici pentru alte proiecte, inclusiv pentru parcurile industriale de la Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei. Am considerat că Primăria Oradea şi CJ Bihor trebuie să tragă la aceeaşi căruţă, nu să se saboteze sau să se ignore reciproc.
Apropo de critici, e ceva ce nu pot să nu spun: eu consider normale criticile care ajută la îmbunătăţirea lucrurilor, dar le consider nedrepte pe cele ale "criticilor de profesie" de pe Facebook care falsifică realitatea, care spun că nimic nu faci bine. Dacă ar fi să le răspunzi, toată ziua ai sta pe Facebook, prin conferinţe de presă, şi nu ai mai avea timp să faci nimic.
(Foto: CJ Bihor)
- Apropo de parcurile industriale din judeţ, sunteţi sigur de utilitatea lor? Când pot oferi primele locuri de muncă bihorenilor din aceste zone?
- Ele sunt necesare pentru a crea condiţii ca investiţiile să revitalizeze zone mai îndepărtate. Nu e normal să faci navetă de la Ştei şi nici nu pot locui toţi bihorenii în Oradea, ca atare trebuie să creăm condiţii ca locurile de muncă să ajungă mai aproape de aceşti oameni. În noiembrie trebuie semnate contractele de finanţare, iar din primăvară să înceapă lucrările, aşa încât în vara anului viitor să concesionăm primele parcele şi în 2025 să vedem primele contracte de muncă încheiate de firmele care le vor folosi.
"Vom avea zboruri"
- Marele eşec al dvs. este, până acum, lipsa curselor regulate pe Aeroportul Oradea, unde se fac lucrări de peste 100 milioane euro. Există riscul cheltuirii degeaba a fondurilor UE? Spuneaţi că veţi demisiona dacă nu veţi reuşi să asiguraţi conectivitatea aeriană.
- Pentru Oradea şi Bihor această conectivitate este de importanţă strategică, ţine de trecerea la un nivel superior de dezvoltare. Am urmărit această problemă permanent, încercând să asigurăm toţi factorii care să asigure conectivitatea aeriană, de la pistă până la un terminal cu adevărat funcţional. Nu-i foarte uşor, în condiţii de turbulenţă în industria transporturilor aeriene din întreaga lume, de pe un aeroport în dezvoltare şi cu o limită în a asigura un venit suficient companiilor cu aeronave mari. Dar fac absolut tot ce ţine de mine pentru ca de anul viitor, iar apoi treptat-treptat, de la an la an, activitatea pe Aeroportul Oradea să se dezvolte cu tot mai multe curse, şi de Bucureşti, şi externe. Aeroportul nostru avea mai multe dezavantaje, dar le vom surmonta şi, cum am spus, vom avea zboruri.
- La începutul mandatului aţi reorganizat şi CJ Bihor, şi instituţiile subordonate. Ansamblul Folcloric Crişana chiar l-aţi desfiinţat, iar judecătorii v-au obligat să-l reînfiinţaţi. Chiar trebuie să fie eficienţă şi în artă?
- Instituţiile de cultură, la fel ca toate instituţiile publice, trebuie să ofere servicii publicului pentru că sunt finanţate din banii publici. E inadmisibil ca unii să-şi ia salariile fără să facă mare lucru, doar invocând că-i artist. Eu nu am cerut acestor instituţii să producă bani, ci să producă impact, să aibă activităţi pentru public. Le-am reorganizat şi rezultatul a însemnat o îmbunătăţire semnificativă a activităţii: Biblioteca Judeţeană funcţionează mai bine, are program inclusiv sâmbăta, cu mai puţini angajaţi, revistele Familia şi Várad funcţionează şi ele mai bine, cu lansări de carte, cu dezbateri culturale... La Muzeu, la Filarmonică, la fel, ba au şi început să depună proiecte pentru finanţări europene, ceea ce înainte nu au făcut niciodată.
În ce priveşte Ansamblul Crişana, să ne amintim că nu am urmărit desfiinţarea lui, ci trecerea la Centrul pentru Cultură, pentru că funcţiona ca apendice al Teatrului şi nu făcea mai nimic. Dar pentru că nu s-a votat transferul, am luat această decizie, pe care nu o regret nici acum. S-ar fi putut spune că am greşit, dar iată că oamenii au fost reangajaţi şi, judecând după lipsa de activitate, tot nu au înţeles ce datorie au: să generezi evenimente, să ai public, să lucrezi cu copiii... Aţi văzut vreo pereche de dansatori de la Ansamblu care să fi avut ideea să înveţe o clasă de copii dansuri populare, să se ducă mai departe tradiţiile şi folclorul? Ştim că preferă nunţile şi alte evenimente private.
"Nu poţi să nu-ţi asumi răspunderea"
- O problemă care, ce-i drept, nu ţine de CJ Bihor, este tergiversarea construirii autostrăzii din Biharia la Chiribiş şi apoi la Suplacu de Barcău. Discutaţi despre acest blocaj cu CNAIR? Cum l-aţi rezolva dacă ar depinde de dvs.?
- Nu mă apuc eu să vin cu soluţii geniale, pentru că nu există soluţii geniale. Pentru o investiţie mare, de la idee la realizare la noi e cale lungă. În cazul acestor două porţiuni de autostradă, există un cumul de factori care au dus la situaţia nepermisă în care ne aflăm.
În primul rând, este o lucrare începută acum 15 ani şi abandonată, şi a trebuit licitat ce a rămas de făcut. Problema e că de la an la an situaţia din teren se degradează tot mai rău, iar dacă ai făcut o expertiză acum 4 ani şi procedura de atribuire mai durează încă 2 ani, după 6 ani constructorul constată că degradările în teren sunt mult mai mari decât în caietul de sarcini. Dacă beneficiarul nu are o elasticitate de a recunoaşte că situaţia s-a schimbat, intră în dispute cu constructorul şi se ajunge la reziliere de contract.
Apoi, mai este şi problema contestaţiilor, există o relativitate destul de mare în soluţionarea acestora, nici la CNSC şi nici în justiţie nu există o predictibilitate, şi nici legislaţia nu previne abuzurile unor firme care contestă nejustificat şi întârzie proiecte cu anii, cu preţul pierderii a zeci de milioane de euro.
În final, e şi o problemă de asumare a răspunderii. Nu prea există proiecte în care la un moment dat sau altul să nu trebuiască să-ţi asumi decizii, care sunt interpretabile, dar fără ele nu poţi ieşi din blocaje. Or, când eşti animat de voinţa de a duce proiectele la capăt, nu poţi să nu-ţi asumi răspunderea, chiar cu riscul unor erori sau imperfecţiuni.
- Aţi pus în funcţiune Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, CJ Bihor face în judeţ 32 de platforme de colectare, derulează campanii de curăţenie şi sprijină financiar primăriile care curăţă marginile drumurilor. Sunt mulţumitoare rezultatele?
- Este loc de mai bine, dar cred că treptat curăţenia va fi tot mai bună. Nu poţi schimba mentalităţile peste noapte şi, că ne place, că nu ne place, schimbarea lor presupune şi sancţiuni. Când vezi o depozitare ilegală de gunoi, nu înseamnă că toţi oamenii din zonă sunt de vină, ci unu-doi, dar trebuie să-i prinzi pe ăia unu sau doi şi să-i sancţionezi până nu mai aruncă gunoaie unde nu e voie. Este aceeaşi situaţie ca la parcări, şi acolo se confirmă teoria lui Pareto (n.r. – Vittorio Pareto, economist italian): 20% dintre cei care parchează generează 80% din contravenţii neplătind tichetul sau parcând unde nu este permis. Şi în cazul depozitărilor ilegale de deşeuri, deci, trebuie sancţionaţi vinovaţii, chiar dacă primarii se codesc, pentru că ei se gândesc că n-o să mai fie votaţi, mai mult decât la obligaţia ca localitatea pe care o conduc să fie curată. Şi primăriile, şi Garda de Mediu trebuie să facă mai mult.
"Cum te remarci la PSD Bihor? Înjurându-l pe Bolojan"
- Reprezentanţii noului PSD Bihor susţin că Oradea şi Bihorul au "cele mai mici salarii şi cele mai mari taxe din ţară". Cât adevăr e în această afirmaţie?
- În Bihor, cum să te remarci la PSD? Înjurându-l pe Bolojan şi pe Birta. Asta e forma lor de legitimare. Şi atunci cum să nu te saturi de fake-urile pe care le răspândesc?
Salarizarea şi fiscalitatea sunt totuşi teme importante, care merită lămuriri. Trebuie amintit că Bihorul a avut o rămânere în urmă, timp de 20 de ani la noi n-a existat niciun parc industrial, pe când la Cluj ori la Timişoara s-au adus investitori. Noi am început abia în 2009 regenerarea economică şi atunci, neexistând o concurenţă între firme pentru angajaţi, n-au fost forţate să ridice nivelul salarizării. Între timp, a început această competiţie şi firmele au fost nevoite să ofere salarii mai mari. De altfel, se pot verifica datele oficiale, nu să luăm prostiile din capul unuia sau altuia: cifrele demonstrează acest trend, care se reflectă inclusiv în IVG-ul colectat (n.r. – impozitul pe venitul global) în Oradea.
Pe de altă parte, ca să ieşim din această capcană a venitului mediu - şi asta este valabil în toată România, chiar dacă unii vor să dea impresia că în restul ţării este roz, şi doar în Oradea e rău -, este clar că trebuie să ne îmbunătăţim structura economică, să avem industrii cu valoare adăugată cât mai mare şi industrii creative, motiv pentru care facem centrul de transfer tehnologic, campusul dual şi altele. Altfel, nu Primăria, nu CJ şi nu Guvernul României decid salariile în mediul privat, ci piaţa, deci grija noastră trebuie să fie să avem firme care să aibă succes ca să poată oferi salarii cât mai bune.
În ce priveşte costul serviciilor publice din Oradea, tot datele oficiale pe ţară demonstrează pe ce loc suntem şi la termoficare, şi la apă, şi la altele. Apa din Oradea, de exemplu, este a doua cea mai ieftină din ţară. Sigur, cei care răspândesc fake-urile merg pe ideea "calomniază, calomniază, că tot rămâne ceva", e vechea şcoală de partid, dar eu cred că oamenii nu pot fi minţiţi pe termen lung.
- Dacă PNL nu repetă anul viitor performanţa din 2020, cu cine va face o majoritate în Consiliul Local Oradea şi în CJ Bihor?
- E prematur să discut despre 2024, mai este un an până la alegeri, iar percepţiile oamenilor se vor forma după lucrurile care se vor realiza şi în acest an. Este greu să fac scenarii inclusiv pentru că ne concentrăm energia pentru a ne face treaba. În ce priveşte majoritatea, este adevărat că, pentru a fi eficient şi a ţi se vota proiectele, îţi trebuie o majoritate, iar eu totdeauna am încercat să am o majoritate, dar nu pot vorbi acum despre cum va fi cea viitoare. Pot să spun, însă, că ar fi o iluzie să credem că am putea face o majoritate cu unii care te înjură toată ziua.
"Reformele se lasă aşteptate"
- În perspectiva viitoarelor alegeri, ce vă îngrijorează mai mult: nerealizările PNL la nivel local sau prestaţia la nivel central, unde pare o anexă a PSD?
- Contează atât prestaţia la nivel local, cât şi percepţia formată despre partidul din care faci parte. Dar în alegerile locale precumpăneşte totuşi ce faci în plan local. Bihorenii ne vor judeca dacă ne-am făcut datoria sau nu şi cred că şi în 2024, ca şi la alegerile anterioare, vor aprecia ce a făcut fiecare.
- Aţi pledat mereu pentru reducerea cheltuielilor publice, dar Guvernul, obligat de deficit, desfiinţează doar posturile vacante şi pune noi presiuni pe economia privată. Aţi discutat problema în partid?
- A fost o singură şedinţă a Biroului Naţional în care s-a mandatat ca Guvernul să ia măsuri pentru a acoperi deficitul şi s-au stabilit şi nişte limite, de exemplu privind TVA, cota unică şi altele. Din punctul meu de vedere, nu se punea problema să faci o austeritate, dar se impunea să nu mai faci risipă cu banii publici, să tai cheltuielile nesănătoase. Realitatea e că statul cheltuieşte mult pentru funcţionarea proprie şi rămâne puţin pentru a asigura dezvoltare şi a oferi servicii de calitate cetăţenilor. Tot realitatea a dovedit, iar CJ Bihor poate fi un exemplu, că se pot furniza aceste servicii şi se poate face dezvoltare cu mai puţini angajaţi la stat.
Oamenii poate ar fi dispuşi să plătească un ban în plus statului, dar statul să-i folosească nu pentru salarii inutile pentru unii, ci pentru o mai bună calitate a vieţii pentru toţi. Dacă şi-ar reduce cheltuielile, cu siguranţă am avea infrastructură şi servicii îmbunătăţite. Dacă nu, oamenii se simt dezamăgiţi, pentru că trebuie să plătească fără a primi la schimb ceea ce trebuie.
- Unul dintre miniştrii PNL care atrage cele mai multe critici e orădeanul Marcel Boloş, pe care l-aţi susţinut. I-aţi reproşat prestaţia?
- De când dl Boloş este ministru, cred că l-am văzut de vreo două ori, în trecere. Problema unui ministru, în orice Guvern, este că, spre deosebire de un primar sau un preşedinte de CJ, nu are autonomie şi stabilitate. În minister depinzi de ce fac premierul, ceilalţi miniştri, partidele, Parlamentul, deci dependenţele sunt foarte mari şi se poate considera că nu îţi faci treaba, deşi cauzele pot fi altundeva. Acest Guvern a venit cu o mulţime de probleme, de urgenţe, iar dacă un ministru doar "stinge incendii", nu mai are timp să schimbe sistemul pentru a nu apărea alte "incendii" pe viitor.
- Cum aţi cataloga guvernarea PSD-PNL de până acum?
- Din punctul meu de vedere, continuă în nota guvernului precedent (n.r. – Ciucă), deşi actuala coaliţie are o majoritate suficientă pentru a face mult mai mult. Deci avem stabilitate, dar reformele se lasă aşteptate.
"Mergem mai departe sau ne întoarcem în trecut"
- Dar prestaţia parlamentarilor PNL Bihor vă satisface? Dvs. i-aţi mai vota?
- Fiecare va trece printr-o analiză. Şi la parlamentari se poate discuta: poţi fi foarte vocal când eşti în opoziţie, dar când eşti în guvernare e o problemă de decenţă, nu poţi toată ziua să-ţi înjuri partenerii. Cei din guvernare au nişte constrângeri, nu pot să se remarce oricum, însă pot influenţa procesul legislativ pentru a avea legi mai bune.
- Prin lucrările declanşate atât ca primar al Oradiei, cât şi ca preşedinte al CJ Bihor, aţi produs mult "deranj", ca să vă citez. În aceste condiţii, veţi mai candida pentru un nou mandat? Sau vă veţi implica în politica naţională?
- Aşa cum am spus, având în vedere că mai este un an până la alegeri, ar fi hilar să te apuci să-ţi faci planuri mari legate de alegeri, nu merge aşa. Noi suntem o administraţie pentru dezvoltare, care şi-a asumat "deranjul", nu pentru că vrem noi să deranjăm oamenii, ci pentru că nu te mai întâlneşti cu şansele de finanţare. Deci ne concentrăm pe proiecte, iar în vara anului viitor vom lua decizii şi privind candidaturile. Vom vedea la finalul mandatului ce rezultate vom avea. În ce priveşte CJ Bihor, sunt şi alţi colegi - avem doi vicepreşedinţi, prefectul - care au acumulat multă experienţă în administraţie şi în orice moment pot să preia responsabilităţile. Avantajul echipei noastre este că a lucrat şi a demonstrat că duce lucrurile la capăt. Nu toate perfect, dar oamenii vor fi cei care vor decide dacă mergem mai departe sau dacă ne întoarcem în trecut.