La doi ani după încetarea mandatului de ministru al Sănătăţii (aprilie - septembrie 2021), orădeanca Ioana Mihăilă este - la fel ca predecesorul său, Vlad Voiculescu, şi fostul secretar de stat Andrei Baciu, împuternicit pentru scurtă vreme în 2021 să exercite atribuţii de ministru - suspectă într-un dosar al DNA privind achiziţia de vaccinuri anti-Covid în cantităţi excesive şi cu un prejudiciu de 1 miliard de euro.
Potrivit DNA, deşi România şi-ar fi asigurat deja 33 de milioane doze, suficiente pentru vaccinarea populaţiei, foştii şefi din Ministerul Sănătăţii ar fi iniţiat achiziţia a încă 52,8 milioane doze, ceea ce ar fi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, infracţiune la care fostul premier Florin Cîţu, care le-a aprobat, a fost complice.
BIHOREANUL a întrebat-o pe fosta ministră cum s-au derulat achiziţiile, dacă a fost de acord cu ele ori s-a opus unor cantităţi excedentare, dar şi de ce, spre deosebire de fostul său partid (USR-PLUS), ea nu a acuzat DNA de fabricarea unui dosar politic, ci, convinsă că nu a încălcat legea, are încredere că justiţia îi va face dreptate.
- Regretaţi acum, când aţi putea fi pusă sub inculpare, că aţi acceptat funcţia de ministru într-o perioadă dificilă, când pandemia făcea zilnic sute de victime?
- În mandatul de 6 luni pe care l-am avut am reuşit să finalizez componenta Sănătate pentru PNRR, s-a actualizat lista medicamentelor esenţiale, am redeschis spitalele Covid şi am accelerat puţin proiectele pe fonduri UE pentru spitalele regionale şi cele pe fonduri de la Banca Mondială pentru centrele de arşi. Prin urmare, de ce aş regreta că am contribuit la ameliorarea sistemului sanitar?
- Dar vă gândeaţi că DNA va cerceta cândva achiziţia vaccinurilor anti-Covid? Cum aţi reacţionat când aţi aflat că aţi fi contribuit la un prejudiciu colosal?
- Nu m-am gândit că achiziţia vaccinurilor poate fi obiectul unui dosar DNA, am fost pur şi simplu surprinsă, ştiind că am acţionat respectând legea, urmărind binele public şi luând decizii pe baza argumentelor ştiinţifice.
"O singură opţiune"
- Înainte de a fi ministru, aţi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Eraţi deja implicată în gestionarea pandemiei şi în achiziţia de vaccinuri? Ce atribuţii aveaţi?
- Principala mea atribuţie era pregătirea componentei Sănătate din PNRR, cu finanţări de 2,8 miliarde euro. În ce priveşte gestionarea pandemiei, am iniţiat programul de secvenţiere, pentru identificarea noilor tulpini Covid, şi legea pentru vaccinare şi în cabinetele medicilor de familie.
- DNA afirmă că la 13 mai 2021 aţi semnat un memorandum pentru achiziţii de vaccinuri "în lipsa oricărui document/analiză care să ateste necesitatea şi oportunitatea", pentru un număr de doze peste cel al persoanelor eligibile. Cum avea loc procesul decizional?
- Referatul DNA, în ce mă priveşte pe mine, face referire la un singur contract cu Pfizer pentru anii 2022 şi 2023. Trebuie să precizez, însă, referitor la contractele cu producătorii de vaccinuri, că acestea nu au fost negociate de statele UE. Cu ei negocia Comisia Europeană pentru toate statele, iar acestea aveau o singură opţiune: să rămână în contract sau să renunţe la contract.
- Adică guvernele puteau fie să cumpere vaccinuri conform negocierilor CE - producători, fie să nu cumpere deloc?
- În relaţia cu acest producător (n.r. - Pfizer), da. Statele nu puteau negocia, toate erau decizii ale CE, pe care statele le puteau accepta sau nu. Deci, ori luam vaccinuri conform negocierilor CE, ori deloc.
În acea perioadă, toate contractele semnate anterior, în 2020 şi în 2021 până în luna mai, aveau ca ultim termen de livrare trimestrul IV 2021. În condiţiile în care în săptămâna dinaintea semnării acelui memorandum erau administrate peste 100.000 de doze zilnic, neagrearea rămânerii în contract ar fi însemnat că, după mijlocul anului 2022, România nu ar mai fi avut vaccinuri, într-o perioadă când se depistau noi variante. În schimb, dacă se decidea rămânerea în contract, producătorul se obliga să furnizeze în 2022 şi 2023 vaccinuri adaptate noilor tulpini.
- Cine şi cum hotăra, concret? Preşedintele Iohannis, premierul Cîţu, CNCAV (Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea – n.r,), Ministerul Sănătăţii, alte structuri? Cum începea şi cum se finaliza procesul?
- Eu pot spune cum a fost în mandatul meu. Eu am primit de la reprezentantul României în Comitetul Director al CE, care negocia achiziţiile, o informare transmisă statelor membre privind negocierea cu producătorii, iar la rândul meu am informat Guvernul asupra clauzelor. Memorandumul prin care a fost propusă achiziţia, conform pro-ratei - adică în funcţie de populaţia eligibilă şi de obiectivul Guvernului privind vaccinarea - a fost avizat de Ministerul Finanţelor, iar apoi aprobat în Guvern. Ulterior, vaccinurile se împărţeau statelor ca feliile dintr-o plăcintă. În funcţie de cantitatea totală care făcea obiectul acordurilor de furnizare, fiecărei ţări îi revenea un procent corespunzător populaţiei propuse pentru vaccinare.
"Nu au existat presiuni"
- Câte doze a achiziţionat România în baza acelui memorandum semnat de dvs?
- Nu ştiu câte, ce ştiu este că Pfizer şi CE au agreat extinderea la 4 ani a perioadei de livrare aferentă contractelor pentru 2022 şi 2023, deci până în 2027. Ce s-a întâmplat cu achiziţia propriu-zisă nu am cum să ştiu după plecarea din Minister.
- Aşadar miniştrii Sănătăţii semnau memorandumuri prin care propuneau achiziţiile, iar apoi semnau şi contractele propriu-zise?
- Eu spun ce s-a întâmplat în mandatul meu. În 2021 am fost întrebată despre opţiunea pentru vaccinuri pe 2022 şi 2023 şi am informat Guvernul, ca să poată calcula costurile la întocmirea bugetului pe 2022, iar apoi am transmis reprezentantului României în Comitetul Director al CE că memorandumul a fost aprobat şi Guvernul se angajează la acest contract.
- Cine era acest reprezentant al României?
- Un cercetător ştiinţific în imunologie de la Institutul Cantacuzino (n.r. - Cătălin Ţucureanu), care era şi membru în CNCAV.
- Vlad Voiculescu, Cătălin Drulă şi alţi reprezentanţi ai USR susţin că de achiziţii s-ar fi ocupat diverse "servicii", "securişti"...
- Nu comentez. Eu vă spun situaţia din mandatul meu. Ce spun alţii nu comentez.
- A făcut cineva presiuni asupra dvs. să cereţi anumite cantităţi?
- Nu au existat alte presiuni decât necesitatea de a gestiona corect pandemia şi de a pregăti vaccinarea şi împotriva noilor tulpini de Covid, deci de a salva vieţi.
- V-aţi opus vreodată vreunei achiziţii de vaccinuri?
- Eu am agreat strict acel contract cu Pfizer, pentru 19 milioane de doze adaptate noilor tulpini, plus un angajament cu Moderna, tot cu clauze negociate de CE, dar care ne ofereau posibilitatea de a opta fie pentru cantităţi conform pro-ratei, fie pentru un număr minim de doze care să ne permită rămânerea în contract, fie de a renunţa la contract. Decizia a fost pentru numărul minim de doze, 10.000.
"Nu am decis noi cantităţile"
- Spuneaţi că aţi semnat memorandumul şi pentru ca Guvernul să poată bugeta cheltuielile de achiziţie. Care au fost valorile acestor achiziţii?
- Din câte ţin minte, 300 milioane euro pentru 2022 şi tot atât pentru 2023.
- România nu a fost singurul stat UE care a comandat o cantitate de vaccinuri considerată acum mult prea mare. CE a negociat 4,5 miliarde doze la 450 milioane cetăţeni, Suedia a achiziţionat 42 milioane doze la o populaţie de 10,4 milioane persoane, Germania 400 milioane doze pentru 83 milioane persoane, Marea Britanie 457 milioane doze pentru 67,3 milioane persoane. Au greşit, aşadar, şi CE, şi guvernele?
- Din câte ştiu, o anchetă desfăşurată la nivelul CE (n.r. - de Curtea Europeană de Conturi) nu a incriminat procesul de negociere şi de achiziţie comună. În celelalte state, care majoritatea au semnat contracte tot pentru cantităţi mai mari, nu au fost astfel de anchete. Ce diferă, însă, este rata de vaccinare în aceste ţări: România este penultima din UE la vaccinare, iar asta după ce s-au dezvoltat teorii conspiraţioniste, ceea ce este o problemă în orice epidemie, inclusiv în cea de rujeolă de acum.
- DNA susţine că România, în baza unei clauze opt-out (opţiunea de a renunţa), putea să notifice CE în 5 zile astfel încât să nu achite doze inutile. S-a discutat în Guvern această posibilitate? Aţi semnat vreun document că nu mai sunt necesare alte achiziţii?
- V-am spus care au fost condiţiile negociate la nivelul CE şi că s-a decis să nu ieşim din contractul cu Pfizer, ci să achiziţionăm dozele alocate pro-rata. Nu am decis noi cantităţile.
- Înţelegem, în acest caz, că achiziţia a fost practic una de tip take it or leave it, nu una opt-out, deci singura alternativă era necontractarea cu Pfizer?
- Exact. Niciun stat nu putea alege o cantitate, unica alternativă era necontractarea. Prin memorandumul pe care l-am prezentat în Guvern, am informat de majoritatea clauzelor contractuale pentru vaccinuri pe 2022 şi 2023, în condiţiile în care la finele lui 2021 urma ultima livrare din contractele anterioare. În plus, pentru excedentul de doze din 2021 am creat cadrul legal pentru a fi revândute, ca să nu expire, ceea ce am şi făcut.
"În mandatul meu n-a expirat niciun vaccin"
- Actualul ministru, Alexandru Rafila, a prezentat o situaţie diferită de cea reţinută de DNA. Potrivit lui, România ar fi comandat 80 milioane doze şi a primit 35 milioane, pentru care s-au plătit 2,5 miliarde lei, iar din aceste 35 milioane s-au folosit 20 milioane doze. Până la urmă, care cifre sunt corecte? Ale DNA, cum că s-au cumpărat 80 milioane doze şi există un prejudiciu de 1 miliard euro, sau ale ministrului Rafila, că s-au plătit 500 milioane euro...
- Nu am aceste informaţii, nu ştiu ce s-a întâmplat după mandatul meu.
- Dar la DNA aţi discutat această chestiune, la audierea din 7 decembrie?
- Nu s-a intrat atunci în detalii.
- Ce s-a întâmplat la acea audiere?
- Am fost informată asupra calităţii de suspect în dosar şi am primit Ordonanţa procurorului de caz, atât.
- Ulterior aţi declarat presei că în mandatul dvs. n-a expirat niciun vaccin. Ce s-a întâmplat cu dozele excedentare?
- Nu aveam cum să ştiu ce se va întâmpla cu vaccinurile agreate în mandatul meu după încheierea mandatului, dar în iunie 2021, când stocurile contractate până atunci şi depozitate la Institutul Cantacuzino erau mari raportat la dorinţa de vaccinare, am creat cadrul pentru vânzarea lor. În baza acestuia, am început negocieri cu Danemarca, Irlanda şi Coreea de Sud pentru vaccinurile ARN mesager Pfizer şi Moderna, care au fost revândute la preţurile de achiziţie. Niciunul n-a expirat. În ce priveşte vaccinurile Astra Zeneca, pentru care la noi nu mai exista deloc dorinţă de vaccinare, marea majoritate au fost donate.
- De ce au fost interesate aceste ţări de vaccinuri revândute de România în loc să le ia de la CE sau direct de la producători?
- Nu ştiu detaliile, dar ştiu că Danemarca vaccina doar cu ARN mesager şi că multe ţări au renunţat la Astra Zeneca. Nu ştiu nici ce au făcut anterior Danemarca şi Irlanda la propunerile CE, dar cert e că au avut rate de vaccinare mult mai mari decât noi.
(INQUAM Photos / Octav Ganea)
"Decizia ar fi aceeaşi"
- A fost sau nu implicat preşedintele Iohannis în negocierile pentru vaccinuri, în stabilirea cantităţilor sau în orice alt demers legat de achiziţii?
- Discuţiile le-am purtat exclusiv cu specialişti din Minister, cu premierul Cîţu, cu Guvernul şi cu CNCAV.
- DNA cercetează infracţiuni de corupţie. Au fost săvârşite astfel de fapte, din ce ştiţi? Dvs. aţi avut "foloase"?
- Aşa cum rezultă şi din referatul procurorului, nu sunt suspiciuni de corupţie, cercetarea se face pe suspiciunea de abuz în serviciu.
- Cât estimaţi să dureze şi cum credeţi că va soluţiona DNA dosarul, prin clasare sau vă va trimite în judecată? Voiaţi să candidaţi anul viitor şi vă încurcă?
- Nu am cum să estimez cât o să dureze ancheta, dar pot spune că activitatea mea a fost conform legii. În ce priveşte politica, mi-am redus implicarea în ultimul an şi nu aveam planuri pentru 2024.
- Cum percepeţi diferenţa între reacţia dvs. şi cea a predecesorului Vlad Voiculescu şi a USR, care acuză DNA de un joc politic?
- Nu vreau să fac comentarii despre asta. Eu pot să explic poziţia mea, conformă cu situaţia mea, cu personalitatea mea şi cu obiectivele mele.
- Dacă ar fi s-o luaţi de la capăt, aţi proceda la fel ca în trecut?
- În situaţia şi cu cunoştinţele de atunci, decizia privind achiziţia de vaccinuri ar fi aceeaşi.