Cel mai înalt reprezentant diplomatic al SUA în România, Adrian Zuckerman, este nu doar primul ambasador american cu origini româneşti (născut în 1956 la Bucureşti), ci de fapt cel mai puţin "diplomat" ambasador pe care America l-a trimis vreodată în ţara noastră, încă de la preluarea mandatului, în decembrie 2019, remarcându-se prin vehemenţa cu care a pledat pentru eradicarea corupţiei şi chiar înlăturarea "baronilor roşii" din toate structurile de conducere, obiective văzute drept condiţii esenţiale pentru dezvoltarea României.

Cu prilejul vizitei pe care a făcut-o vinerea trecută la Oradea, unde a donat cărţi Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai, ambasadorul Zuckerman a acordat BIHOREANULUI un interviu exclusiv, în care a explicat, pe româneşte, legătura dintre domnia legii şi dezvoltare, dar şi motivele optimismului care îl determină să creadă că ţara noastră are un viitor de succes, putând ajunge din urmă ţări vest-europene dezvoltate.

- Ce impresie v-a făcut Oradea, aţi simţit o diferenţă faţă de alte locuri din ţară?

- Oradea e un oraş foarte frumos, din păcate nu am avut ocazia să-l văd prea mult, am ajuns aici ieri (n.r. - joi) după amiază şi s-a înserat repede, dar şi azi dimineaţă am văzut că e un oraş foarte frumos. Ştiu că ceea ce s-a întâmplat aici în ultimii 10-12 ani este uimitor şi e un model pentru alte oraşe.

- Când vă gândiţi la Oradea, ce vă vine mai repede în minte? Oraşul multicultural, ridicat de evreii mult încercaţi apoi de istorie? Gazda Centrului de spionaj Hum-Int al NATO? Oraşul în care a performat un primar cunoscut, Ilie Bolojan?

- Aş spune că toate, depinde cu cine am ocazia să vorbesc, şi poate chiar şi altele. Ce mă impresionează pe mine, nu doar la Oradea - care are multe atuuri speciale - ci şi la alte oraşe din România, este că au un mare potenţial de dezvoltare, cu oameni plăcuţi, educaţi, cu bun simţ, toleranţi. Nu pot să vă spun ce plăcere e pentru mine să vin aici, la Timişoara, Iaşi, Arad, mă simt privilegiat să am această şansă.

-  În ce măsură v-au (şi ne-au) ajutat originile dvs româneşti? Cum aţi descoperit România, semăna cu cea din amintirile, din mintea, inima dvs.?

- Eu am plecat când eram copil, aveam 9 ani, aşa că între ce ţineam eu minte şi realitatea pe care am găsit-o la întoarcere nu a fost o asemănare mare. Mi-a făcut totuşi plăcere să găsesc casa unde am crescut şi chiar am dus-o pe fiica mea să vadă unde am copilărit. Mă impresionează că România e o ţară frumoasă, cu oameni deştepţi şi întreprinzători. Vă spun, e o mare plăcere să fiu aici.

"Revoluţia trebuie dusă la bun sfârşit"

- Suntem după nişte alegeri parlamentare cu rezultate considerate surprinzătoare. Cum le interpretaţi, au fost surprinzătoare şi pentru dvs.?

- M-a dezamăgit numărul mic al cetăţenilor care au ieşit la vot.

- În SUA a fost o prezenţă masivă la recentele alegeri prezidenţiale, în România a votat un român din trei. De ce una, de ce alta?

 - Şi în America, şi în România sunt democraţii şi fiecare om are posibilitatea să voteze. Dar eu cred că într-o democraţie toţi cetăţenii ar trebui să facă asta, pentru ca parlamentele şi guvernele să fie cât mai reprezentative. Ceea ce se întâmplă în fiecare ţară este determinat de fiecare om care votează sau nu votează.

- Predecesorul dvs, Hans Klemm, a reprezentat SUA într-o perioadă dificilă, când România era guvernată de politicieni cu mari probleme penale, care voiau să schimbe legislaţia în favoarea lor. Deşi nu i-aţi mai găsit la guvernare, aţi menţinut reflectorul pe ei şi nu aţi pierdut niciun prilej de a sublinia că dezvoltarea nu e posibilă cu o guvernare coruptă. Aţi avut un mandat în acest sens?

- Problema corupţiei este una faţă de care poziţia SUA a fost constantă. Predecesorii mei au vorbit despre importanţa eradicării corupţiei endemice. Unora le-a plăcut, altora nu. Eu continui să vorbesc despre asta pentru că fără stat de drept, fără domnia legii, dezvoltarea economică n-o să ajungă la nivelul unde trebuie, aşa încât România să-şi ia locul lângă ţările dezvoltate ale Europei. Nu e niciun alt motiv pentru care România nu e lângă Franţa sau Belgia. Dacă n-ar fi fost cei 45 de ani de comunism în ţara asta, care au distrus instituţii, mentalităţi şi generaţii de oameni, România ar fi fost la acelaşi nivel cu alte ţări din Vestul Europei. Are resurse, are talente, nu e niciun alt motiv pentru nedezvoltare decât lipsa domniei legii. Chiar şi după 31 de ani de la Revoluţie, singurul lucru care a ţinut România pe loc e corupţia, care a rămas de la cei pe care eu îi numesc "baronii roşii", şi de aceea spun că Revoluţia trebuie dusă la bun sfârşit, inclusiv prin eradicarea corupţiei, şi lucrul acesta trebuie să se facă repede.

- De ce se tem de corupţie investitorii americani?

- E simplu, pentru că în condiţii de corupţie nu există libertatea de a concura.

- În multe ocazii aţi vorbit despre politica internă de la noi, condamnând "baronii roşii" şi PSD ca "partid infiltrat de infractori", ceea ce v-a atras critici locale. Dinspre Washington aţi primit atenţionări din acest motiv?

- Eu nu am criticat un partid, eu am pus degetul pe o problemă, care nu este inventată de mine, ci o realitate care pune frână dezvoltării României. Repet, unde sunt oameni corupţi, ei trebuie să fie daţi afară, nu trebuie să mai fie lăsaţi să încetinească dezvoltarea României, nu trebuie lăsaţi să perpetueze corupţia. România trebuie să rezolve această problemă.  

"O să crească economia întregii Românii"

- În octombrie aţi afirmat că România va deveni "cel mai mare exportator de energie din Europa", pregătind extinderea capacităţii Centralei nucleare de la Cernavodă, care va fi modernizată cu finanţare nu din China, cum îşi doreau foşti lideri PSD, ci cu asistenţă SUA. Era o încurajare măgulitoare sau o predicţie pe care v-o menţineţi?

- Este nu doar o predicţie pe care o reafirm viguros, ci şi o realitate. România deja este nr. 2 la extracţia de gaz, are energie hidroelectrică, are energie nucleară, iar după modernizarea centralei de la Cernavodă aceasta va genera 40% din energia electrică a ţării. Când se va dezvolta şi extracţia de gaz din Marea Neagră, oprită din cauza legilor date acum câţiva ani care au majorat taxele şi au impus limitări artificiale pe piaţa liberă, România o să fie dacă nu cel mai mare, atunci unul dintre cei mai mari exportatori de energie din Europa. Deci da, menţin ce am spus.  

- Tot în octombrie aţi anunţat un proiect uriaş, al unei autostrăzi şi linii ferate de la Gdansk la Constanţa. Care e însemnătatea şi ce orizont de timp vedeţi pentru realizarea lui pe teritoriul unei ţări în care încep multe şi se finalizează puţine?

- Au fost multe începute şi puţine finalizate în trecut din cauza corupţiei despre care tot vorbim. Importanţa acestei dezvoltări între Gdansk şi Constanţa este enormă pentru portul Constanţa, care este cel mai important la Marea Neagră, pentru că îşi va dubla, tripla sau mări chiar şi mai mult activitatea dacă vor fi şosele şi linii ferate mai bune. Oraşele traversate vor avea o dezvoltare dinamică, iar ca rezultat o să crească economia întregii Românii. De altfel, în fiecare oraş spun asta: trebuie şosele, trebuie linii ferate! Am vizitat Ford la Craiova, care are 6.500 de angajaţi, dar care ar putea avea dublu dacă ar exista şoseaua de care este nevoie.

Mai e ceva: România are circa 1.200 de companii cu capital integral de stat şi alte câteva sute cu capital parţial de stat. Până nu se privatizează, ca să fie management profesionist, transparenţă şi competiţie, nu poţi să aduci investitori, or anul trecut Parlamentul a dat o lege care interzice Guvernului să privatizeze. Dacă asta-i criticarea unui partid, da, critic, dar nu partidul în sine, ci politica pe care o duce.

"România are sprijinul SUA"

- În timp ce publicul din unele state vest-europene a fost îngrijorat de perspectiva ca SUA să-şi retragă trupele din Germania, românii înţeleg foarte puţin rolul prezenţei militare americane la noi. De ce este acesta un subiect vital pentru România? Şi ce se va întâmpla cu NATO când Europa îşi va constitui propria armată?

- De când Rusia a invadat Crimeea, lucrurile s-au schimbat în această zonă a lumii. Flancul de est al Europei şi al NATO se sprijină în Polonia şi România. Anul acesta aici s-au realizat dezvoltări defensive foarte importante, baza de la Mihail Kogălniceanu va creşte de 6-7 ori şi va primi trupe americane, o să vină rachete HIMARS (n.r. – supersonice) şi Patriot, cele mai avansate, şi multe alte dotări pentru înzestrarea Armatei Române, terestre, aeriene şi navale.     

- Preşedinţia Trump lasă SUA cu un prestigiu internaţional pus la grea încercare, în condiţiile unei Chine tot mai ambiţioase, cu o Rusie agresivă, inclusiv la Marea Neagră, o Turcie nervoasă şi o UE slabă. Care sunt riscurile unei asemenea situaţii geopolitice pentru România? Şi în ce măsură credeţi că administraţia Biden va schimba orientarea faţă de România?

- Atât preşedintele Trump, cât şi preşedintele ales Biden au apreciat relaţia dintre SUA şi România şi ea va continua la fel, poate chiar mai strânsă, ca atare România are sprijinul SUA. Despre China vreau să subliniez că, într-adevăr, este o mare primejdie, pentru că toate companiile chineze sunt nu independente, ci controlate de guvernul comunist, şi toate îi raportează acestuia. Chiar zilele trecute s-a aflat că printr-un sistem sofisticat comunicaţiile telefonice mobile din America şi din alte locuri au ajuns în China, aşa că cei care spun să avem grijă cu chinezii, că nu fac rău, trebuie să ştie că fac rău. Toate companiile lor majore, Huawei şi altele, au fost acuzate pentru fraude, pentru practici ilegale. China e un mare pericol pentru lumea democratică şi mie îmi pare rău că oameni care au scăpat acum 31 de ani de comunism nu-şi dau seama ce periculos este un guvern comunist precum cel din China, unde există lagăre, unde nu există libertate de exprimare.

- Cum vedeţi evoluţia relaţiilor dintre SUA şi Uniunea Europeană? Germania face afaceri cu Rusia, Franţa vorbeşte despre o armată a UE, ambele dând semne de îndepărtare faţă de SUA care, paradoxal, au salvat Europa în două războaie mondiale.

-  Îmi pare bine că sunt oameni care îşi amintesc acest lucru, care arată relaţiile apropiate dintre America şi Europa. Faptul că există discuţii între prieteni, între aliaţi, nu înseamnă că sunt relaţii proaste, iar eu nu sunt descurajat, ci cred că relaţiile dintre America şi UE vor continua să fie bune.

- Criza Covid loveşte dur în SUA, stârnind şi acolo, ca aici, multe controverse. Cum vedeţi evoluţia pandemiei în contextul contestării măsurilor de prevenire, dar şi al răspândirii curentelor conspiraţioniste? Va rezolva miraculosul vaccin problemele?

- Sper că vaccinul va rezolva problemele în primul rând din punct de vedere sanitar, dar cred şi că lumea liberă va trebui să cerceteze cum a început această pandemie, de unde a pornit şi cum, ce trebuie făcut pentru ca popoarele să fie protejate dacă se mai întâmplă ceva similar pe viitor. Pe de altă parte, trebuie studiate şi influenţele dezinformării care vin din Rusia ori China şi trebuie să vedem care poate fi riposta cea mai potrivită, pentru că în America şi în toate ţările democratice e foarte important să ţii un echilibru între combaterea dezinformării dinspre guverne străine, pe de o parte, şi libertatea de exprimare, pe de altă parte.

"Românii trebuie să aibă curaj"

- O întrebare standard: ce şanse au românii să scape de obligativitatea vizelor de călătorie în SUA?

- 90% dintre românii care solicită vize pentru SUA le primesc. În ce priveşte problema în sine, răspunsul are două părţi. Sunt unele criterii tehnice asupra cărora Departamentul de Homeland Security insistă pentru a avea capacitatea să prevină şi să combată eficient infracţiuni cum sunt cele de terorism sau spălare de bani. În trecut România n-a făcut eforturi pentru a rezolva asemenea chestiuni tehnice, ca să se califice în programul Visa Waiver (n.r. – cetăţenii a doar 38 de state pot călători în SUA fără vize), dar apreciez mult că anul acesta Guvernul Orban a lucrat îndeaproape cu autorităţile americane pentru ca sistemul românesc să îndeplinească criteriile tehnice. Lucrul cel mai important este, apoi, ca rata de respingere a solicitanţilor de vize să fie sub 3%; acum este de circa 9,5%. O parte dintre cauze sunt economice, altă parte ţine de infracţionalitate. Toate trebuie rezolvate, dar eu sunt optimist şi sper că într-un an - doi rata de respingere se va reduce aşa încât România să fie în Visa Waiver.

- Care e mesajul cu care vă despărţiţi de România? Ce aţi învăţat de la români?

- Românii trebuie să aibă curaj. Am văzut că nu există destul curaj şi destulă încredere pentru a face lucrurile care trebuie făcute, deşi România are un potenţial enorm în agricultură, în IT, în industria extractivă şi în multe alte sectoare, şi toate se pot dezvolta, dar nu atât timp cât supravieţuieşte această cultură a corupţiei şi nerespectarea legii.

Aş mai vrea, dacă se poate, să transmit publicului din România ceva: anul acesta mi-a făcut plăcere să lucrez cu fostul prim-ministru Orban şi cu alţi membri ai Guvernului Orban. N-am văzut niciodată oameni care să fi lucrat mai mult, iar ca rezultat anul acesta am reuşit să facem o mulţime de lucruri bune. Eu am încredere şi sunt recunoscător pentru activitatea din acest an.

Vezi câteva fragmente din interviulcu în înregistrarea de mai jos!