Liberalii bihoreni sunt în ingrata situaţie de a alege între două rele. Să continue alianţa cu pesediştii, cărora le ştiu deja toate metehnele? Să uite obstrucţiile suportate din partea acestora anul trecut, când Ioan Mang visa să-i ducă ofrandă lui Ponta voturi obţinute prin paralizarea unui primar ameninţat cu amendarea CET-ului? Să spere că pesediştii mai lucizi, cum sunt câţiva consilieri locali şi chiar viceprimarul, vor ignora indicaţiile preţioase primite de la şeful de partid şi vor vota pe viitor nu în interesul acestuia, ci al orădenilor? Sau să vireze alături de UDMR?
Presaţi de Bolojan, dar şi de promisiunea făcută pedeliştilor că vor împărţi cu ei conducerea judeţului, liberalii par gata să bată palma cu oamenii lui Alexandru Kiss şi Szabo Odon. Şi păgubos, şi inutil, cred eu. În primul rând, pentru că sabotajele de anul trecut nu ar fi fost posibile fără largul concurs al acestora. Să ne amintim doar că amenda de 30 milioane euro pentru CET a fost decisă de ministrul Mediului Korodi Attila şi anunţată de acesta în mod expres la Oradea, avându-l alături pe acelaşi Szabo, care nici nu-şi ascundea satisfacţia. La fel s-a întâmplat şi cu proiectele picate în Consiliul Local, unde cei câţiva "contraşi" pesedişti s-au alăturat de fapt întregului grup UDMR condus de Ritli Csongor.
Pe de altă parte, ieşiţi la guvernare, nu văd cu ce ar putea fi de folos udemeriştii în Consiliile Local şi Judeţean. Cu voturi? Dar la ce ar folosi ele? Ce alte hotărâri decisive ar pregăti anul acesta PNL ca să merite efortul? Tot pentru că UDMR nu mai guvernează, dar PSD da, liberalii l-ar putea folosi pe Mang, disperat să candideze anul viitor la şefia judeţului, ca să mai atragă nişte fonduri de la Guvern, oricât de mici. Dacă de pildă iese combinaţia cu finalizarea lucrărilor la Muzeu prin Ministerul Dezvoltării, cred sincer că Mang şi-ar merita păstrarea în funcţie. Oricum, politic, eventuala realizare nu i-ar anula aura de plagiator într-o asemenea măsură încât să devină un adversar redutabil în 2016. Dacă eşuează, cu atât mai puţin va conta în viitoarele alegeri locale atât acesta, cât şi inofensivul vice Mureşan.
Păstrarea relaţiei cu PSD ar putea aduce, deci, un câştig, la costuri mici, constând în conservarea pe nişte posturi a unor protejaţi de-ai lui Mang. Trecerea la un mariaj cu UDMR ar avea, însă, un preţ uriaş, atât politic, cât şi administrativ. Liderii maghiari cer nu două-trei-zece funcţii, ci 25% din totalul lor, un adevărat numerus clausus demn de apusa epocă austro-ungară. Dacă, însă, pe lângă sinecuri pretind şi ocuparea tuturor posturilor din instituţii tot pe criterii etnice, indiferent că-s de conducere sau de execuţie, şi mai ales dacă vor noi şi noi instituţii, doar pentru ei, ar mai dormi liniştiţi liberalii? Ar mai sta cu fruntea sus la statuia lui Brătianu, pe care tocmai şi-au comandat-o? Ar mai putea aştepta voturi de la majoritatea orădenilor şi bihorenilor?
Eu zic că, vorba vecinilor noştri, nem. Nem, nem, soha!
Citiţi pe această temă şi articolul "Pe limbi diferite: În schimbul voturilor, UDMR le cere liberalilor maghiarizarea administrației"