Timp de un secol, Bastionul Crăișorul, aflat pe latura dinspre strada Griviței a Cetății, a stat îngropat sub cantități impresionante de pământ, aproape uitat.
Acum, odată cu lucrările de restaurare demarate de Primărie, una dintre cele mai vechi structuri ale fortăreței își dezvăluie secretele: cazemate intacte, bolți monumentale și un drum de rond aproape perfect conservat.
Bastioane renascentiste
Forma stelară a Cetății se datorează celor cinci bastioane, dispuse în așa fel încât să se apere reciproc prin foc încrucișat. În forma actuală, bastioanele au fost construite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în etapa de transformare a vechii fortificații medievale într-o cetate bastionară, de tip renascentist.
Prima piesă majoră a acestui sistem a fost Bastionul Crăișorul, ridicat între 1569 și 1570, după planurile arhitectului militar Giulio Cesare Baldigara. Numele bastionului trimite la ctitorul său, principele Transilvaniei Ioan Sigismund Zápolya (foto), fiu al voievodului Ioan Zápolya, poreclit „Crăișorul” pentru că a fost minor la preluarea puterii. Construcția bastionului a mobilizat resurse din întreg principatul, cu meșteri veniți din Sibiu, Sighișoara, Bistrița și din scaunele secuiești.
Opt metri de pământ
În 2024, Primăria a demarat lucrările de restaurare a Crăișorului, care de peste 100 de ani fusese îngropat sub tone de pământ, movilele având și până la 8 metri înălțime. „Imediat după anul 1900, Cetatea a fost folosită ca depozit pentru pământul rezultat din săpăturile din proximitate”, explică Mihaela Neag (foto), directoarea adjunctă a Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din Primărie. Paradoxal, cantitatea uriașă de pământ deversată între ziduri a conservat bastionul.
Până acum, muncitorii au scos peste 10.000 metri cubi de pământ din bastion, o parte din sol excavat manual, ca să nu fie afectate construcțiile. „Nu știam ce vom descoperi sub pământ. Din stampe vechi și surse istorice, știam că bastionul a avut un drum de rond, dar nu ne așteptam să fie atât de bine conservat”, zice Neag. Drumul de rond era o platformă amenajată pe interiorul zidurilor, folosită de soldați pentru patrulare și apărare. Acum, el a fost scos la iveală, cu tot cu arcele și bolțile care l-au susținut. De asemenea, muncitorii au descoperit și lăcașurile de tragere pentru tunuri, archebuze și arbalete.
Cu istoria la picioare
În timpul lucrărilor au fost descoperite și numeroase cazemate, destinate atât artileriei, cât și depozitării muniției și proviziilor. În plus, două bolți spectaculoase leagă interiorul bastionului de curtea exterioară și de restul Cetății. Una dintre ele, aflată într-o stare foarte bună, va deveni principala intrare pentru vizitatori.
Restaurarea Bastionului Crăișorul nu urmărește doar consolidarea fortificației medievale, ci și integrarea sa într-un circuit cultural. Fiecare arc al drumului de rond, cu adâncimi de până la doi metri, va fi transformat în spațiu expozițional permanent. Aici vor putea fi expuse piese din lapidariul Cetății, fragmente de zidărie, elemente sculpturale și artefacte arheologice.
Orădenii și turiștii vor avea acces și pe drumul de rond, pe scări din sticlă și metal, ca să „vadă istoria sub picioarele lor”, după cum spune Neag. De altfel, pentru protejarea elementelor vulnerabile, mai multe zone vor fi acoperite cu sticlă.
Termen: la toamnă
În prezent, bastionul este consolidat în proporție de peste 60%, iar finalizarea este estimată pentru această vară. Lucrările, în valoare de 2,4 milioane euro și executate de firmele Precon Transilvania și Restitutor Project, sunt finanțate prin PNRR, astfel că trebuie să se închidă până la 31 august. „Ne vom încadra în termen, pentru că partea cea mai grea, decopertarea, a trecut”, precizează Neag.
Decopertarea completă a Crăișorului este o premieră pentru Cetate, nefiind realizată anterior nici la Bastionul Ciunt, nici la Bethlen, primele reabilitate. Experiența acumulată acum va fi folosită și la Bastionul Aurit și Bastionul Roșu, ultimele construcții din Cetate care mai au nevoie de reabilitare, și ele îngropate în pământ. „Am estimat pentru cele două bastioane lucrări de 20 milioane lei și va trebui să găsim sursa de finanțare”, zice Mihaela Neag.
Fără dubiu, însă, lucrările merită banii plătiți. Redescoperirea Bastionului Crăișorul demonstrează că marile povești ale Oradiei nu se află doar în arhive, ci și sub straturile de pământ. Dintr-o fortificație îngropată, Crăișorul se transformă într-un spațiu viu, în care trecutul militar, arhitectura renascentistă și patrimoniul cultural se completează.