Consiliul Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară împotriva celor trei magistraţi de la Judecătoria Beiuş, Nicolae Liposchi, Emilia Prahanca şi Raluca Baciu, care au suspendat actele de executare pornite de ANAF pentru recuperarea celor 395 milioane de euro plătite de Guvern firmelor fraţilor Micula. Decizia s-a luat, însă, cu opinie separată, căci o parte din membrii CSM au fost de părere că Prahanca şi Baciu au încălcat Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Fără executare
Cei trei magistraţi au ajuns în anchetă disciplinară anul trecut, ca urmare a unei sesizări depuse de Ministerul Finanţelor Publice, care le reproşa că i-au „favorizat în mod vădit” pe magnații bihoreni după ce, aşa cum a relatat deja BIHOREANUL, judecătorii au blocat toate încercările statului de a recupera cele 395 milioane de euro virate în decembrie 2019 în conturile milionarilor şi în 8 dintre firmele acestora, în urma procesului câştigat de ei la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington.
Mai mult, instanţa a dispus chiar suspendarea "oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii".
La cererea ANAF de a lămuri termenul vag de "acte viitoare", judecătoarea Baciu a explicat că "prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită". Pe româneşte, ca urmare a hotărârii judecătoreşti, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, Fiscul nu-i mai poate executa silit pe fraţii Micula.
Judecaţi la secret
Ancheta pornită de Inspecţia Judiciară s-a finalizat pe 23 mai a.c., când cei trei magistraţi au fost trimişi în judecată disciplinară pentru exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, "cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie şi afectarea imaginii justiției ca serviciu public".
Procesul s-a desfăşurat în faţa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară care, miercuri, a decis că Liposchi, Prahanca şi Baciu nu sunt vinovaţi de acuza ce le-a fost adusă.
Hotărârea nu a fost luată, însă, în unanimitate, semn că opiniile au fost împărțite. Potrivit informaţiilor făcute publice pe portalul CSM, în cazul judecătoarelor Emilia Prahanca şi Raluca Baciu, au fost magistraţi care au fost de părere că sunt vinovate şi ar trebui sancţionate disciplinar.
Cu câte voturi s-a decis "iertarea" judecătoarelor, nu se ştie. "Lucrările secţiei şi hotărârile luate nu sunt publice. Magistraţii le pot consulta pe sistemul electronic EMAP, portalul intern al CSM, iar în caz că sunt atacate, se comunică Înaltei Curţi", a declarat purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela Stăncioi, la solicitarea BIHOREANULUI.
Hotărârea poate fi atacată, cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe bandă rulantă
BIHOREANUL a prezentat, pe larg, modul în care milionarii Ioan şi Viorel Micula au reuşit, cu ajutorul Judecătoriei Beiuș, să blocheze toate încercările de executare silită pornite de ANAF atât împotriva lor, ca persoane fizice, cât şi a firmelor Multipack SRL, European Food SA, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Transilvania General Import Export SRL, West Leasing SRL, Rieni Drinks SA şi European Drinks SA.
Procedura a fost declanşată de Fisc pentru recuperarea a 395 milioane euro care le-au fost plătite de Statul Român în urma celebrului proces intentat de fraţii Micula şi de firmele lor la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, pentru revocarea facilităţilor.
Comisia Europeană a considerat, însă, că despăgubirile sunt ajutor de stat ilegal şi a cerut recuperarea întregii sume.
Cazul se află, încă, în dezbaterea instanţelor europene, dar între timp, începând din martie 2022, ANAF a încercat în mai multe rânduri să execute silit magnaţii şi cele 8 firme pentru recuperarea banilor, dar degeaba. Judecătorii din Beiuş, unde s-au derulat procesele, au oprit demersurile Fiscului, invocând că Decizia CE este un act administrativ, iar legalitatea ei nu a fost stabilită definitiv de instanţele comunitare, aşa că dacă acestea o vor anula, executarea silită începută de Statul Român va rămâne fără fundament, din simplul motiv că datoria va dispărea.