În locul călăului plăteşte statul. Patru copii din Bihor, rămaşi orfani după ce mama lor s-a spânzurat în urma unor abuzuri cumplite, vor primi, în sfârşit, o reparaţie.
Nu de la agresor, condamnat pentru teroarea care a împins-o pe femeie la moarte, căci acesta nu a achitat niciun leu din despăgubirile morale şi materiale stabilite de instanţă, ci de la statul român, obligat să o facă în locul lui. Aşa a decis Tribunalul Bihor - o decizie rară, dată în baza unei legi aproape uitate, într-un caz care a zguduit o întreagă comunitate...
Împinsă la moarte
Iulia Pleşu, din Gepiş (comuna Lăzăreni), a trăit într-o teroare domestică sfârşită tragic. O femeie muncitoare, mamă a cinci copii, care se trezea în fiecare dimineaţă la ora 4 ca să ţină gospodăria întreagă pe umeri, dar care şi-a dus zilele, ani întregi, sub umilinţele, pumnii şi bâtele soţului ei, Ciprian Pogana. La început, fiindcă acestuia nu-i convenea gustul mâncării. Apoi, din gelozie.
Izolată, controlată, i s-a interzis să aibă un loc de muncă şi prieteni, Iulia era bătută cu vătraiul, legată de copac, lovită cu parul, torturată adesea de faţă cu martori şi chiar cu propriii copii. A suportat pentru că individul o ameninţa că, dacă îl va părăsi, îi va ucide copiii.
Putea să intervină comunitatea, căci toţi ştiau de bătăile, umilinţele, strigătele femeii, dar nimeni n-a mişcat un deget. Nici vecinii, nici funcţionarii Primăriei, nici preotul pe care îl alertase chiar mama bătăuşului, şi ea victimă constantă a acestuia. Nepăsarea tuturor a fost parte din drama care a dus-o pe femeie la moarte. Pe 24 iulie 2017, după încă o bătaie, Iulia a luat o sfoară, a legat-o de scară şi s-a spânzurat.
Iniţial, cazul a fost tratat ca "moarte suspectă", iar poliţiştii au propus clasarea, pentru că nu aveau nicio suspiciune: femeia îşi luase viaţa. Însă procurorul Alin Leucea (foto), aflat atunci la Parchetul Bihor, acum la Parchetul Curţii de Apel Oradea, a respins propunerea. Motivul? Raportul medicilor legişti arăta că femeia avea vânătăi pe tot corpul, cinci coaste rupte, o mână fracturată recent. Concluzia? Sinuciderea a fost urmarea directă a abuzurilor. Aşa s-a ajuns la o acuzaţie niciodată formulată până atunci în justiţia românească: determinarea sinuciderii.
Justiţie blajină
Pe 4 noiembrie 2019, după doi ani de anchetă, Pogana a fost trimis în judecată. Pe lângă acuzaţia principală, i s-au adăugat violenţă în familie şi rele tratamente aplicate minorilor. Copiii, martori la bătăile încasate de mamă, fuseseră şi ei agresaţi şi forţaţi la muncă, în timp ce bărbatul se lăfăia în faţa televizorului, după cum se arăta în rechizitoriu.
Pe 28 iulie 2021, Tribunalul Bihor l-a condamnat la 15 ani de închisoare. Judecătoarea Ileana Anastasiu a prezentat în 55 de pagini chinurile la care Pogana şi-a supus partenera şi pe copii, descriind şi un episod şocant: "Inculpatul a dezbrăcat-o şi a spus că îi va scrie cuvântul ‘curvă’ pe spate, să o scoată în stradă. Copiii s-au rugat să nu o facă. Ea se ascundea dezbrăcată după uşă".
Anastasiu a dispus daune morale de 400.000 de euro şi despăgubiri materiale de 59.000 lei, împărţite între cei trei copii ai cuplului şi unul dintre cei doi băieţi ai Iuliei din prima căsătorie, cel care s-a constituit parte civilă.
Însă, pe 21 decembrie 2022, Curtea de Apel Oradea a redus pedeapsa la 5 ani şi 6 luni, eliminând acuzaţia legată de copii. Judecătorii Rareş Şerban şi Denisa Vidican au considerat că Pogana se afla "la primul contact cu legea penală", ba chiar l-au descris ca pe un tată responsabil, care "îi trimitea pe copii în cameră" în timpul scandalurilor şi "prin stricteţea sa îi învăţa să muncească", fiind "mai bine decât să paraziteze în faţa monitoarelor".
Judecătorii de la Curte au tăiat drastic daunele morale: fiecare copil a rămas cu doar 20.000 euro, iar al patrulea cu 10.000 euro. De aproape 6 ori mai puţin! Şi nici aceşti bani nu au fost plătiţi...
O lege ignorată
Trimis în spatele gratiilor, Ciprian Pogana nu a plătit, în cei trei ani de la condamnare, nici un leu din daunele stabilite de instanţă. Fiind închis, nu avea venituri, iar în timpul anchetei şi-a vândut toate bunurile şi animalele pe care le deţinea, cu intenţia de a părăsi ţara şi de a se stabili în Spania.
În locul lui, a intervenit, în final, statul, în baza unei legi puţin cunoscute şi aproape niciodată aplicate: Legea 211/2004 privind protecţia victimelor infracţiunilor. Actul normativ prevede că victimele infracţiunilor grave - sau urmaşii acestora, dacă fapta s-a soldat cu moartea victimei - pot cere compensaţii financiare din partea statului în cazul în care agresorul nu plăteşte daunele hotărâte de instanţă sau este necunoscut. Sumele - pentru cheltuieli de înmormântare, medicale, pierderi financiare, costuri de reabilitare şi despăgubiri morale - sunt acoperite dintr-un fond special gestionat de Ministerul Justiţiei. Ulterior, statul urmează să se îndrepte împotriva agresorului, pentru a recupera sumele plătite în contul său.
Pentru a beneficia de aceste compensaţii, infracţiunea trebuie să fi fost reclamată în termen de 60 de zile, iar cererea de despăgubire trebuie depusă în cel mult un an de la comiterea faptei. Solicitarea se adresează Tribunalului competent, iar decizia revine instanţei, în urma unei proceduri speciale.
Autorităţile - poliţie, parchet, instanţe - sunt obligate să informeze victimele despre drepturile pe care le au în baza acestei legi, inclusiv acces la consiliere psihologică gratuită, adăpost, asistenţă juridică şi măsuri de protecţie împotriva agresorului, dar în practică puţini le cunosc şi încă şi mai puţini ajung să le solicite.
În Bihor, până la cazul "Pogana", după cum a descoperit BIHOREANUL, mai fuseseră depuse doar patru cereri pentru compensaţii în baza Legii 211/2004. Trei au fost respinse, iar în baza singurei admise s-a acordat doar un sprijin limitat la plata onorariului unui avocat.
S-a făcut dreptate. Pe hârtie...
Cazul copiilor rămaşi orfani în urma Iuliei Pleşu este, aşadar, o excepţie. Cea care a dus cauza celor patru copii în faţa Tribunalului Bihor, avocata Simona Paşcu (foto), a construit solicitarea pe temeiuri legale solide: infracţiunea s-a comis în România, victimele sunt cetăţeni români, nu au antecedente penale şi nu au obţinut compensaţii din alte surse.
"Prejudiciul e clar, vinovatul a fost identificat şi condamnat, iar despăgubirile nu au fost acoperite. Aceşti copii nu au fost doar victime ale unei tragedii, ci şi privaţi de tot ceea ce ar fi trebuit să însemne sprijin legal. Nu vorbim despre caritate, ci despre drepturi recunoscute prin lege", spune avocata.
Demersul a reuşit. Într-o premieră absolută pentru justiţia din Bihor, Tribunalul a decis ca statul să achite, în locul lui Pogana, toate despăgubirile civile stabilite în sarcina agresorului. Instanţa a detaliat sumele cuvenite fiecărui copil, în funcţie de vârsta la data morţii mamei şi de perioada în care au fost lipsiţi de întreţinere.
Pe lângă daunele morale - 20.000 euro pentru fiecare dintre cei trei copii ai cuplului şi 10.000 euro pentru copilul ei din prima căsătorie -, judecătorul a acordat şi daune materiale. Instanţa a reţinut că mama ar fi contribuit cel puţin cu salariul minim net la susţinerea copiilor, iar despăgubirile au fost calculate în funcţie de lunile scurse de la deces până la împlinirea majoratului - unii sunt încă elevi, alţii deja studenţi. Au fost incluse şi cheltuielile de înmormântare, precum şi cele de întreţinere şi sprijin şcolar, între 11.000 şi 19.000 lei, pentru fiecare, în funcţie de statutul şcolar.
Plata? În aşteptare
Hotărârea a fost pronunţată pe 6 martie a.c. şi, potrivit legii, sumele trebuiau achitate de stat în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă. Termenul s-a împlinit pe 15 aprilie, însă plata nu a fost încă efectuată, întârzierea fiind pusă pe seama unor "proceduri administrative" care nu au fost finalizate de către Departamentul Economic al Tribunalului Bihor.
Lăsaţi fără mamă, fără protecţie şi fără sprijin ani la rând, copiii Iuliei încă aşteaptă, aşadar, ceea ce le-a fost recunoscut – oricum, prea modest - de o instanţă: dreptul la o reparaţie. Chiar şi aşa, decizia rămâne o reuşită, dovedind că în România există şi legi care pot face dreptate, dacă cineva are curajul să le invoce.
DATOR VÂNDUT. Condamnat pentru terorizarea Iuliei Pleșu (medalion) și împingerea ei la sinucidere, Ciprian Pogana(foto) mai are puțin și iese din închisoare. Pentru că legea e blândă chiar și cu călăii, va fi liber după ispășirea a două treimi de pedeapsă. Pentru datoriile rămase în urmă, pe care statul a trebuit să le plătească în locul lui, din banii tuturor contribuabililor, Fiscul îl va aștepta la ieșire cu nota de plată
MULŢI CER, PUŢINI PRIMESC
Daune morale, în cazuri de excepţie
Deşi Legea 211/2004 promite sprijin financiar victimelor infracţiunilor, aplicarea ei rămâne o raritate. Potrivit unei analize realizate de BIHOREANUL, în ultimii ani, la nivel naţional s-au înregistrat 543 de procese în care s-au cerut compensaţii în baza acestei legi. Doar în 39 de cazuri instanţele au admis cererile, iar în doar 9 s-au acordat daune morale, toate în dosare cu un impact emoţional extrem, cu morţi şi traume ireversibile.
Printre puţinele decizii favorabile se numără şi un caz din Iaşi, unde trei arabi - doi iordanieni şi un irakian - au fost condamnaţi la peste 65 de ani de detenţie după ce au vândut spirt contrafăcut pe bază de metanol, care a ucis 17 persoane. Şase victime primiseră spirtul direct de la Primărie, în cadrul unor pachete "de protecţie sanitară" distribuite înainte de Paşte. Judecătorii au acordat rudelor victimelor daune morale în valoare de 243.000 lei şi daune materiale de 24.000 lei.