La câțiva kilometri de Vașcău, drumul urcă spre un ținut în care Munții Codru-Moma strâng între dealuri sate mici, cu livezi, fânețe și păduri. La un moment dat, casele se răresc și asfaltul ajunge într-o lume veche: în Colești, dezvăluind priveliștea locuințelor din piatră și lemn așezate în cerc, în jurul unui tău unde pruncii se scaldă și acum ca pe vremuri.
Așezarea are 60 de case și cam 100 de locuitori. N-a fost ferită de soarta altor sate de munte: o parte dintre localnici au plecat, părăsindu-și gospodăriile. Cu toate astea, câțiva oameni încearcă să inverseze tendința, refăcând satul. Nu ca pe o „vitrină” de arătat vizitatorilor, ci făcându-l să trăiască din nou, aducând aici turiști dornici de liniște, de natură și de bucate cu gustul copilăriei.
Doi tineri și o casă veche
Povestea a început cu un deceniu și jumătate în urmă. Crescuți în Ștei, Larisa și George Hoțopan și-au terminat școlile - ea Științe Economice, el Administrație Publică -, dar în loc să fugă în Oradea și-au deschis un mic magazin cu produse tradiționale. Într-o drumeție au descoperit Coleștiul și au hotărât să se mute aici. Au cumpărat o casă în vatra satului și au amenajat-o, inclusiv cu obiecte făcute de bunicii lor, apoi au rezervat o cameră pentru turiști și s-au gândit la ce ar putea face pentru comunitatea care îi adoptase.
Au pornit o mică afacere cu brânzeturi, siropuri, sosuri și dulcețuri mai puțin obișnuite - din lapte, soc, trandafiri ori din combinații de măr, morcov și ghimbir. „Ideea a fost să colectăm toate ingredientele din sat și să le procesăm, ca să nu mai plece roadele ca materie primă”, a explicat BIHOREANULUI George Hoțopan (foto), unul dintre cei căruia comunitatea îi datorează renașterea.
Dor de autentic
Cu opt ani în urmă, povestea Larisei și a lui George s-a întâlnit cu cea a unui orădean pasionat de autentic, Gheorghe Neag, și a unui prieten, Lucian Știole, originar din zonă. „Când am ajuns prima oară în Colești m-am hotărât să cumpăr o casă bătrânească și s-o refac. Apoi am venit tot mai des aici cu familia”, spune Neag. S-a îndrăgostit de sat fiindcă n-a fost stricat de kitsch. „În ziua de azi e greu să găsești locuri fără case cu termopane”, zice el.
O succesiune de întâmplări aveau să transforme refugiul personal într-un proiect de resuscitare a satului. „La un moment dat ne-am trezit cu doi tineri, Larisa și George, care și-ar fi dorit un centru de procesare legume-fructe, ca să salvăm satul”. Neag (foto) și Știole au decis să-l doneze, pentru ca localnicii să își valorifice munca, iar pe cei doi tineri, care nu investiseră financiar, i-au făcut parteneri egali. „Gândul nostru a fost nu să scoatem bani, ci să creăm o unitate care să ajute oamenii să câștige din ce produc”, explică Neag.
Încet-încet, treburile au căpătat amploare. Pentru că în sat, pe lângă familiile care cresc mangalițe, este și una care are o fermă de bivoli, Neag a aranjat o vizită de documentare în Italia, lângă Napoli, pentru ca oamenii să învețe cum să facă iaurt și mozzarella, cum să valorifice carnea de mangaliță, de bivol și de miel, fructele și dulcețurile, toate la o calitate ridicată. În paralel, alte familii au fost încurajate să dezvolte și o mică fermă de găini.
„Toți să o ducă bine”
După ce au cumpărat prima casă, cei doi orădeni au mai luat și altele, gândindu-se să le pună într-un circuit turistic. „Toate satele noastre, încet, mor. Noi vrem să mergem în sensul invers, să readucem Coleștiul la viață. Aici sunt oameni foarte muncitori, dar nu au locuri de muncă lângă ei”, explică orădeanul.
Așa s-a născut ideea refacerii întregului sat. Conceptul nu a fost doar să se amenajeze locuri de cazare în câteva case și să existe un restaurant de top, ci toate gospodăriile să fie restaurate, toate produsele să fie cumpărate de la localnici, să se creeze locuri de muncă, să renască meșteșugurile și să fie pusă în valoare gastronomia; iar Consiliul Local Vașcău, de care aparține cătunul, să adopte reguli urbanistice care să-i împiedice mutilarea.
„România are la Viscri exemplul satului tradițional săsesc, iar în Bihor, la Șinteu, un sat cu identitate slovacă. Colești vrem să devină un sat tradițional românesc, dar nu unul înghețat în trecut, ci un sat cu traiul lui firesc, în care toți să o ducă bine”, spune Neag.
Case bătrânești, confort modern
De trei ani, restaurarea se face casă cu casă după aceeași viziune: piatra și lemnul rămân la locul lor, tencuiala albă, iar ferestrele și obloanele, în culorile inițiale.
În interiorul caselor, însă, oaspeții nu trăiesc ca țăranii de acum un secol. Toate au încălzire în pardoseală, băi cu dușuri moderne, climatizare, paturi și saltele confortabile, iar unele încăperi au primit ferestre uriașe ce dau spre dealuri. Chiuvetele sunt din piatră, blaturile chicinetelor din grinzi vechi, iar ulcioarele, lăzile și țesăturile țărănești sunt integrate creativ în decor.
O parte dintre case au fost deja restaurate, iar de o lună au început să primească oaspeți. Casa Puiu, cea mai veche, din 1931, nu avea nici măcar curent și era năpădită de bălării, dar acum e ospitalieră și confortabilă. Casa Rodica are living cu șemineu, chicinetă, dormitor uriaș și baie la subsol, Casa Marcu a fost transformată cu șapte unități de cazare și tot așa.
Șantierele încă în curs nu sunt ascunse turiștilor, ci dimpotrivă. „Ne dorim ca turiștii să poată vedea inclusiv munca de restaurare a celorlalte gospodării”, spune Anca Popa (foto), o absolventă de Turism din Ștei care coordonează proiectul.
Tot satul
Planul este ca restaurarea să ajungă la întregul sat, chiar dacă, firește, nu toate cele 60 de case vor fi pentru turiști. Oamenilor care au rămas aici și moștenitorilor plecați care nu renunță la ele, Neag le-a propus refacerea fațadelor cu materiale naturale și plata cheltuielilor în rate. Au fost cooptați arhitecți, iar regulamentul urbanistic al zonei a fost refăcut și adoptat de CL Vașcău, stabilind reguli pentru culori, tâmplărie, dimensiunile construcțiilor și folosirea materialelor naturale, cu precădere piatră și lemn.
Pe șantiere lucrează și săteni, coordonați de fratele lui Lucian Știole, Cătălin, constructor din Vașcău, și tot localnicii se ocupă de întreținerea clădirilor și a spațiilor verzi.
Colești în farfurie
Aceeași regulă este aplicată și gastronomiei: cât mai mult din ceea ce ajunge pe masă vine din Colești sau din satele vecine. Deschis în 2017, inițial ca o pensiune, restaurantul Muma Codrului a fost extins la 120 de locuri și l-a cooptat în echipă pe chef Roland Suciu, timp de un deceniu maestru la Baracca, cel mai sofisticat restaurant din Cluj, câștigător în 2019 al premiului Chefs of Tomorrow acordat de Gault & Millau.
În meniu sunt, de exemplu, plăcinte din foi cu carne de bivoliță, burgeri, frigărui și fripturi de bivol, miel și mangaliță, iaurt de bivoliță simplu sau cu soc, fasole bătută cu ciuperci caramelizate, „costițe” de porumb dulce cu sos de unt, pătrunjel și usturoi, vrăbioară din mangaliță cu piure din napi și napi la cuptor, aromele și gusturile mulțumind și cel mai pofticios gurmand.
BUCATE DE LA MUMA. Vizitatorii sunt îmbiați la restaurant cu bucate gustoase, făcute din ceea ce produc gospodăriile din sat și din zonă de o echipă condusă de un maestru bucătar distins cu un premiu Gault & Millau
Localnicilor le sunt plătite produsele în avans, iar Gheorghe Neag vrea să ducă gastronomia și numele Coleștiului și în afara satului, printr-un restaurant Muma aflat în pregătire la Oradea. Dacă modelul va funcționa, vor urma și altele, spune el: „Chiar și la Londra, pentru că proiectul Muma poate deveni cât de mare vrem noi”. Ideea e ca totul să vină din gospodării, natural, proaspăt și de cea mai bună calitate.
Așa, tihna locului și bunătățile de negăsit în alte părți vor aduce oaspeții în Colești, împlinind visul „pionierilor” refacerii satului: să-l țină viu și prosper, primitor pentru omul modern, dornic să-și încarce bateriile cât mai aproape de origini...
ÎN LINIȘTE
Doar cu rezervare
Conceptul gândit de Gheorghe Neag, Lucian Știole, George Hoțopan și Anca Popa e centrat pe eco-turism și economie locală integrată, așa încât fiecare localnic să fie în câștig.
Pentru turiștii interesați de Colești regula de bază este să-și facă o rezervare pe site-ul www.colesti.ro sau telefonic la numărul 0779.321.178, tariful fiind de 120 euro/noapte pentru o cameră dublă și urcând până la 350 euro pentru un apartament de lux (Family luxury suite) pentru 4 adulți.
Musafirii sunt întâmpinați la intrarea în sat, unde o gospodărie a fost transformată în recepție, magazin de produse locale, cramă și centru pentru închirieri de biciclete electrice, cu care pot face tururi spre Izbuc, Peștera Câmpenească, Valea Popii ori fermele din zonă.
Tot la recepție rămân și mașinile vizitatorilor, într-o parcare anume amenajată. Pentru ca satul să nu fie deranjat de trafic, turiștii sunt duși spre case, cu tot cu bagaje, cu vehicule electrice. „Vrem să le priască liniștea și aerul curat”, spune Anca Popa, amfitrioana lor.
(advertorial)