Cu ani în urmă, când în PD se afirmau neoprotestanţi precum timişoreanul Ben Oni Ardelean ori bistriţeanul Robert Sigheartău (acum ambii în PNL), se ridica problema "deturnării" unui partid de către o grupare orientată nu ideologic, ci confesional. De înţeles de ce: o "bisericuţă" din interiorul unei formaţiuni politice o putea deraia conform propriilor interese. La fel s-a discutat şi despre PNL Bihor când în filială se remarcau Florica Cherecheş ori Radu Ţîrle, prima baptistă, celălalt penticostal, unii acuzându-l pe ortodoxul Ilie Bolojan că s-ar fi "pocăit" şi asta i-ar fi marcat deciziile.
Chestiunea influenţelor partide-confesiuni avea să-şi arate relevanţa politică în 2018, când a avut loc eşuatul Referendum pentru revizuirea Constituţiei, iar "religioşii" din toate partidele (inclusiv din USR) îndemnau oamenii la vot. Deşi nespecifică doar României (a se vedea Grecia ortodoxă, Polonia catolică şi Ungaria reformată), rezistenţa la recunoaşterea uniunilor homosexuale fusese instrumentalizată de Liviu Dragnea, nu de dragul tradiţiei ori al BOR (ceea ce românii au simţit, boicotând Referendumul), ci pentru a demoniza Europa, care ne "siluia".
Nu la fel de dezbătută este însă legătura dintre politică-administraţie şi masonerie, deşi influenţa acesteia se dovedeşte tot ocultă. Acum cinci ani, de pildă, masoneria era implicată într-un scandal care a forţat "adormirea" a mii de masoni români, după ce DNA Oradea i-a inculpat pentru fals în declaraţii pe fostul şef al Poliţiei Bihor, Liviu Popa, şi pe judecătorul Ovidiu Galea, care nu îşi declaraseră apartenenţa la masonerie, ambii favorizând, după cum spuneau procurorii, un frate din lumea afacerilor, pe Ioan Mintaş.
Nu apartenenţa la masonerie în sine era problema (de altfel aceasta e recunoscută legal), ci ascunderea ei, ceea ce poate face ca "fraţii" cu poziţii publice să se ajute între ei fără să se prindă nimeni ce îi leagă. Culpa poate fi imputată, mai nou, şi masonilor din Loja Varadinum, în care, aşa cum dezvăluie BIHOREANUL, s-au reunit politruci "de dreapta" şi "de stânga", USR-işti ca Silviu Dehelean şi Daniel Palaghianu cu PSD-işti ca Emilian Pavel. Vorba cuiva: la televizor se înjură, la masă se pupă.
E adevărat că politicienii sunt colegi şi în comisiile, şi în plenul Parlamentului, prin consiliile locale sau cele judeţene, dar dacă sunt şi într-o lojă masonică (unde nu se întocmesc procese-verbale şi discuţiile nu sunt publice), asta poate explica şi lucruri altminteri de neînţeles pentru opinia publică. De pildă, blaturile dintre partide ori "rezistenţa" în poziţii publice, indiferent de succesiunile la guvernare, a unor personaje care au ca numitor comun tocmai masoneria.
Există, aşadar, complicităţi şi condiţionări masonice ale unor politicieni, mai puternice decât colegialităţile/adversităţile partidelor din care fac sau au făcut parte. Şi, pe cât sunt la vedere acestea din urmă, pe atât de opace rămân "frăţietăţile" din rândurile lor. Ca jurnalişti, e de datoria noastră să le scoatem pe toate la lumină...