Săptămâna trecută, o companie românească a anunţat, la Oradea, că îşi amână lansarea zborurilor dinspre şi către Bucureşti, vestită iniţial, acum o lună, pentru toamna acestui an, aşa încât ele vor începe nu pe 15 septembrie, ci pe 1 martie. Un fost controlor de trafic aerian pe aeroportul de aici vestea pe Facebook, nu fără satisfacţie, că "Gata cu AnimaWings la Oradea! I-aţi crezut? Campania s-a terminat!". Mesajul omului, creditat cu prezumţia de profesionist, era, pe româneşte, că luna trecută firma doar a aruncat o petardă electorală. Cum ar veni, a ajutat, vezi Doamne, nişte politicieni locali să culeagă voturi, după care, alegerile fiind încheiate, dispare în zare.
Un răspuns la "radio-şanţul" de pe net l-au dat, însă, chiar proprietarii companiei, veniţi la Oradea: nu doar zborurile ce urmau să ne lege pe noi de Capitală se amână pentru primăvara anului viitor, ci şi Bucureşti - Cluj şi Bucureşti - Iaşi, ba chiar şi zborurile din Bucureşti spre Paris şi Stockholm. Metropole unde, ce să vezi, n-a candidat niciun politician român, cu atât mai puţin din Oradea. Iar cauza amânării e pur tehnică: compania nu a primit la timp aeronavele cu care plănuia să acopere atât noile rute, cât şi unele dintre cele pe care deja le operează, al căror preţ de listă este de 91,5 milioane dolari. Nu este, deci, o companie care să fie bănuită că ar băga un munte de bani pe proiecte motivate politic, ci pentru un interes comercial legitim, de a amortiza investiţia şi a face profit.
Viitoarele ei curse Bucureşti - Oradea (pentru care, nota bene, nu capătă nicio subvenţie), se vor adăuga celor subvenţionate ale HiSky spre Bucureşti şi spre Londra, din toamnă, şi celor deja operate de LOT, cu escală la Varşovia, către Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia. Plus, să nu uităm, curselor Tarom.
Pe aeroportul orădean va fi, aşadar, o concurenţă ascuţită. Trei firme româneşti pentru ruta de Bucureşti, între care una poloneză şi una autohtonă pentru zborurile externe cu escală, căci şi AnimaWings vrea să ducă bihoreni în Capitală şi de acolo spre destinaţii internaţionale. Polonezii se vor bate, probabil, pentru cele din Occident, unde se află Diaspora, dar mai ales afacerile; compania românească mizează pe cele spre Est, începând cu Grecia.
Efectul predictibil al competiţiei - nu trebuie să fii mare economist ca să pricepi - va fi dublu: scăderea preţurilor şi creşterea calităţii. Întrebarea este dacă noii jucători vor izbuti să schimbe obiceiurile de consum ale bihorenilor, deprinşi cu low-cost, nu cu smart-travel. Altfel spus, dacă potenţialii clienţi vor înţelege, sau nu, că ies în avantaj dacă dau "un ban în plus" şi pleacă (cu bagaje) din oraşul lor, nu din altele, şi ajung pe aeroporturi principale, nu pe unele mărginaşe, cu costuri suplimentare pe care nici nu le pun la socoteală. Dacă cei mai mulţi am renunţat la tenişii de Drăgăşani pentru adidaşi şi la fast-food pentru hrana sănătoasă, de ce n-am face un pas înainte şi când călătorim?