La cum arată acum lucrurile, doar cei născuți după 1980 vor apuca să meargă de la Oradea la Cluj pe autostradă. S-a scos la licitație ultimul și cel mai greu tronson din autostrada Borș-Cluj, care presupune și un tunel de peste 2 kilometri. Proiectare și execuție 60 de luni, adică 5 ani. Cu contestații, cu târguieli și ruperi de contracte, mai repede de 10 ani nu vom avea gata drumul de mare viteză!
Așa că, vrem, nu vrem, tot DN1 rămâne varianta fezabilă, cel puțin un deceniu. Dacă toate localitățile mari ar avea centuri, poate că drumul Oradea-Cluj l-ai face în 2 ore. Din păcate, în Cluj nu se mișcă nimic, iar centura Aleșdului e blocată din cauza problemelor cu traseul.
Când s-au luat în calcul variantele de traseu, două aveau prețuri relativ egale. Una trecea prin situl Natura 2000, cealaltă prin fața unor case. Ilie Bolojan a crezut că e mai convenabil să se războiască cu cei de la case decât cu „nebunii” de ecologiști. Dar s-a înșelat. Oamenii s-au organizat, l-au umplut de procese, iar acum pur și simplu refuză accesul constructorilor pe șantier, chit că i-a amenințat că le va cere despăgubiri uriașe.
Sigur că miza nu este că localnicii trebuie să-și mute gardul cu câțiva metri. Și dacă nu li s-ar fi luat nimic din teren, ei tot ar fi fost revoltați, pentru că liniștea lor va fi tulburată de mașini. Au cerut inclusiv studii care să arate că până și farurile autovehiculelor pot produce un disconfort sever.
Deznodământul bătăliei lor cu Consiliul Județean nu va duce la plata de daune către constructori, fiindcă noi trăim în țara prescripțiilor. Vor pierde, însă, toți cei care se încăpățânează să circule pe unul dintre cele mai aglomerate și mortale drumuri din România.