Într-un clasament al județelor unde se fac centuri, Bihorul ar fi fruntaș, având 6 în lucru. Una, însă, e „specială”, căci aproape o zecime din cei 5,8 km ai centurii Aleșd traversează o zonă cu case, iar 23 dintre proprietarii acestora încearcă să obțină modificarea traseului prin procese intentate Consiliului Local, Consiliului Județean Bihor, CNAIR și Guvernului.
Cum lucrările ar trebui finalizate luna viitoare, dar oamenii împiedică accesul constructorilor pe aproape 500 metri, autoritățile le impun o alegere imposibilă: fie renunță la blocarea șantierului, fie vor plăti sume enorme pentru întârziere și pierderea unei părți din finanțarea UE.
Chiar și așa, a aflat BIHOREANUL, localnicii sunt deciși să se opună în continuare, oricât i-ar costa și ar dura.
„Vă somăm...”
La finele lunii iulie, 23 de aleșdeni au primit o notificare neobișnuită din partea CJ Bihor, ca beneficiar al lucrărilor pentru construirea centurii, cu finanțare de 102 milioane lei din fonduri europene.
„Vă somăm să nu împiedicați accesul constructorului la imobilul nr..., expropriat prin Decizia 713/14 iunie 2022 emisă de CNAIR”, arată documentul, care explică, citând din Legea 255/2010 privind exproprierile, că „decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil (...) până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiilor”.
Potrivit notificării, în prezent „imobilul expropriat aparține proprietății publice a statului”, prin urmare „nu mai aveți niciun drept legitim care să justifice conduita de a împiedica accesul constructorului”.
„Se va îndrepta împotriva dvs.”
Oamenii au fost înștiințați că împiedicarea accesului utilajelor întârzie lucrările, ceea ce „angrenează costuri suplimentare de 18.709 lei/zi”, iar constructorul a cerut deja instituției 1,571 milioane lei „cu titlu de întârzieri”, pentru 84 zile de întârziere, până în iulie.
Cum CJ Bihor e obligată prin contract să achite penalitățile pentru neasigurarea frontului de lucru „până la data la care se va asigura accesul”, consideră aceste sume „un prejudiciu”, la care se poate adăuga și un altul, cauzat de „neaccesarea integrală a fondurilor externe nerambursabile”. Prin urmare, cei 23 de localnici sunt avertizați că, dacă vor continua să blocheze șantierul, instituția „se va îndrepta” împotriva lor „pentru a-și recupera integral prejudiciul”.
„Încercăm să-i facem să înțeleagă că riscă să plătească sume foarte mari”, a declarat BIHOREANULUI jurista CJ, Mihaela Roșan (foto). Cuantumul lor încă nu a fost calculat, pentru că deocamdată nu se știe cât de multe vor rămâne neexecutate.
Centură prin cartier
De ce se opun oamenii? Nemulțumirea a început în 2021, când în temeiul OUG 101/2020 ce permitea autorităților locale să preia proiecte de la CNAIR, președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a „dezgropat” și pe cel al centurii Aleșd, orașul unde și-a început cariera. Instituția a încheiat un parteneriat cu CNAIR și a pregătit documentația tehnico-economică, aprobată prin Hotărârile CJ 101 și 102 din 2021, în baza căreia au fost emise Hotărârile de Guvern 94 și 346 din același an, pentru aprobarea costurilor și a exproprierilor, iar în iunie 2022 CNAIR a emis decizia de expropriere a terenurilor.
Pentru stabilirea traseului s-au analizat trei variante. Una, veche de peste un deceniu, prevedea o șosea de 16,8 km cu 3 poduri peste Crișul Repede și viaducte peste dealurile din zonă, dar fosta CNADNR a abandonat-o din cauza prețului de 102 milioane euro. O altă variantă - de 6,8 km și estimată la 27 milioane euro - presupunea traversarea unui sit Natura 2000 și exproprierea mai multor case, iar a treia - de 5,8 km și estimată la 25 milioane euro - traversarea pe 520 metri a unei zone de case construite începând din anul 2016.
Pe considerentul că „necesită cele mai mici costuri, este realizabilă în cel mai scurt timp și prevede cele mai mici cheltuieli de întreținere”, aceasta din urmă a fost recomandată prin studiul de fezabilitate și aprobată, pe rând, de Consiliul Local Aleșd, CJ Bihor, CNAIR și Guvern.
Un hățiș de procese
Până să lanseze CJ licitația pentru proiectare și execuție, 23 localnici din totalul celor 661 expropriați (pentru întreaga centură) - care anterior au și organizat proteste sub deviza „Stop centurii prin cartier!” - au atacat în justiție atât HCL-urile, cât și HCJ-urile și HG-urile.
Motivul? Gardurile proprietăților lor urmează să fie mutate spre interior cu 0,8 până la 4 metri, fiecare pierzând astfel între câțiva metri pătrați și câteva zeci. În plus, au arătat ei, vor fi afectați de poluarea generată prin devierea parțială a traficului de pe DN1/E60, desfășurat în prezent printre cele peste 300 de case din mijlocul orașului.
În 2021, au pierdut la Tribunalul Bihor un proces pentru suspendarea HCJ-urilor, instanța motivând că realizarea drumului prin localitate este legală, dar în 2022 Curtea de Apel Oradea a decis că „este mai prudent a dispune suspendarea aplicării” lor, invocând „o aparentă depășire a competenței CJ în demararea procedurilor de expropriere și o aparentă încălcare a normelor legale în întocmirea documentației tehnico-economice”.
Între timp, însă, Guvernul a emis cele două HG-uri, acte cu putere juridică superioară, astfel că CJ a atribuit lucrarea asocierii Drum Asfalt - Trameco, care câștigase licitația pentru 74,8 milioane lei plus TVA. Constructorii au început lucrările pe 3 august 2022 și ar trebui să le finalizeze în septembrie. Imposibil, de vreme ce nu poate lucra pe o porțiune de 480 de metri!
„Să fie dincolo de cartier!”
Anul acesta, Curtea de Apel Oradea și Înalta Curte au respins ca „neîntemeiată” cererea celor 23 de aleșdeni de a suspenda HG-urile care au stat la baza exproprierii, dar oamenii tot nu permit accesul constructorilor, ceea ce a și determinat CJ să-i amenințe cu executarea silită.
Localnicii nu sunt totuși impresionați, după cum a constatat BIHOREANUL săptămâna trecută, la fața locului. „Am fost puși în fața unui fapt împlinit, nu am fost consultați cu privire la traseul centurii. Domnul Bolojan spunea că n-o să ne fie afectate proprietățile, dar mie o să-mi mute gardul cu 80 de centimetri”, spune Anca Trif (foto), una dintre persoanele somate să permită lucrările.
„O să mergem până în pânzele albe, nu ne lăsăm. Nu suntem contra centurii, dar să fie dincolo de cartier!”, completează un vecin, Ioan Covaci.
„Am ridicat casa după 20 de ani de muncă și acum vii să ne iei din teren?”, zice el (foto), nemulțumit.
Supărat că în urmă cu un deceniu, când a cumpărat terenul, a cedat o parte orașului pentru amenajarea străzii, iar acum îi va fi mutat gardul cu 4 metri, Zoltan Suciu afirmă că în total îi sunt expropriați 52 mp, evaluați la aproximativ 3.000 lei, dar „aș da de trei ori banii ăștia numai să fiu lăsat în pace”.
„Jos pălăria pentru domnul Bolojan, că a făcut multe, dar exact în satul lui nu putea face altfel?”, spune bărbatul (foto jos), cu obidă, hotărât să nu cedeze.
Omenește, de înțeles: cui i-ar conveni, după ce și-a ridicat casa într-o zonă despre care credea că va rămâne liniștită, să se trezească pe marginea unei centuri, fie ea și cu regim de stradă urbană, cu limitare la 50 km/h și cu panouri antifonice?
„Nu rețin”
Șeful CJ Bihor susține că nu își amintește să fi promis oamenilor că nu le vor fi atinse proprietățile, dar și că a făcut tot ce putea pentru a fi afectați cât mai puțin. „Nu rețin să fi spus asemenea chestiune. Eu caut ca ceea ce spun să respect. Nu mă hazardez să fac angajamente pe chestiuni tehnice, care nu țin de mine”, a spus Ilie Bolojan (foto), întrebat dacă și-a dat sau nu cuvântul că nu se vor muta garduri.
Potrivit acestuia, în condițiile în care lățimea drumului este de 7 metri și inițial proiectul prevedea pe ambele margini benzi de 2,5 m pentru mașinile riveranilor, plus trotuare de 1,5 m, tot ce a putut face a fost să obțină o „optimizare”. Prin urmare, pe o porțiune a străzii s-a renunțat la banda colectoare, iar raza unei girații a fost micșorată. „Sunt elemente tehnice pe care nu le controlez eu. Unde am putut să influențez, unde am văzut că lucrurile pot fi făcute ușor diferit, am solicitat proiectanților o optimizare, s-a făcut un audit de siguranță rutieră și s-au luat decizii validate tehnic. La un drum nu poți face tot ce vrei”, se apără Bolojan.
REMEMBER: Un moment al discuției dintre Ilie Bolojan și localnicii afectați de lucrări, în 2021, în acare aceștia sunt asigurați că proprietățile și gardurile nu le vor fi atinse
„Abuz de drept”
Cert e că, în numele a 12 dintre cei 23 de localnici, avocatul Sergiu Hercuț (foto) a răspuns somației CJ, anunțând că nu vor permite nici de acum înainte accesul constructorului pe terenurile lor. Un motiv ar fi, spune avocatul, că decizia de expropriere nu e cu adevărat executorie. CNAIR a virat la CEC 5,8 milioane lei pentru despăgubiri, dar oamenii se pot atinge de bani abia după ce o comisie verifică dreptul de proprietate al tuturor și îi deblochează pentru fiecare în parte.
De altfel, din același motiv un localnic a deschis la Judecătoria Aleșd un proces pentru suspendarea executării și, pentru că acțiunea i-a fost admisă, ceilalți vecini i-au urmat exemplul, deschizând și ei, pe rând, procese similare. Câteva luni, Judecătoria Aleșd nu le-a soluționat, iar CNAIR a cerut și a obținut atât reunirea lor într-unul singur, cât și strămutarea, la Judecătoria Carei, pe motiv că judecătoarea care trebuia să se pronunțe, Anca Cipleu, este soția președintelui PSD Aleșd, Leontin Cipleu, consilier local care a votat contra proiectului centurii. Pe scurt, nu era imparțială.
În final, avocatul a atenționat CJ și că localnicilor nu le pot fi imputate penalitățile de întârziere prevăzute în contractul cu constructorii, căci ei nu l-au semnat. Așadar, „în situația în care veți înțelege, cu abuz de drept, să întreprindeți demersuri de executare, vom exercita toate căile de atac permise pentru stoparea acestui abuz”.
Procese „colaterale”
Hercuț a declarat BIHOREANULUI că, separat de aceste procese care ar face imposibilă executarea clienților săi, mai sunt și altele, unele finalizate, altele în derulare. De pildă, după ce un complet al Curții de Apel Oradea a suspendat HCJ-urile în baza cărora s-a organizat licitația pentru construirea centurii, oamenii au deschis încă unul, pentru ca CJ să sisteze lucrările.
În altele, localnicii contestă legalitatea unor acte din documentația proiectului, cum ar fi auditul de siguranță rutieră, întocmit după începerea lucrărilor, nu înainte, și au cerut expertize despre care sunt convinși că îi vor face pe judecători să le dea dreptate, inclusiv una care să măsoare poluarea luminoasă, produsă de farurile autovehiculelor.
Așa că, deși până la termenul pentru terminarea lucrărilor a mai rămas doar o lună, saga centurii Aleșd e încă departe de final și nimeni nu știe cum se va încheia noianul de procese.
DRIVER'S STREET. Ironia sorții, cam jumătate dintre riveranii de pe Octavian Goga care nu vor centura pe strada lor sunt șoferi și proprietari de TIR-uri. „Noi îi spunem driver's street, dar nu-i totuna că pe aici circulăm numai noi sau sute de mașini”, spune Zoltan Suciu (foto). Familia sa va fi cea mai afectată, urmând să i se mute gardul cu 4 metri spre interiorul proprietății
UN PRECEDENT
Opozanți executați silit
Pe lângă centura Aleșd, CJ le mai are în lucru și pe cele ale municipiului Beiuș și ale comunelor Sânmartin, Oșorhei, Nojorid și Sântandrei.
Singurul proiect unde expropriații au mai blocat lucrări a fost cel din Sânmartin, câteva firme deținute de magnatul Viorel Micula și proprietara unei pensiuni din Băile 1 Mai refuzând accesul Erbașu Construcții pe terenuri. Tot ca în cazul centurii Aleșd, au cerut în justiție atât suspendarea, cât și anularea HCJ-urilor și HG-urilor, totodată contestând executarea exproprierii și cerând suspendarea procedurii de executare. În acest caz, însă, spre deosebire de Judecătoria Aleșd, Judecătoria Oradea a respins cererile, obligând reclamanții să achite CNAIR inclusiv cheltuieli de executare silită, aproximativ 6.000 lei fiecare.
Pentru centura Sânmartin au mai fost expropriate și alte VIP-uri, care însă nu s-au împotrivit, între care frații Adrian și Doru Maghiar (vor primi despăgubiri de 328.750 lei pentru 11.150 mp) ori Marius Fildan, patronul Nova Euro (25.440 lei pentru 91 mp).