Am observat că toţi oamenii valoroşi care pleacă la Bucureşti în politica mare ajung, până la urmă, să se tâmpească. Mă uitam la Marcel Boloş, om de altfel respectat pentru ce a făcut în şi pentru Bihor, cum încearcă să ne prostească cu măsurile luate pentru, chipurile, faultarea aparatului bugetar.
Am aflat că s-au disponibilizat 200.000 de angajaţi la stat, angajaţi care de fapt nu există. Vor dispărea şefii de birou şi de departamente, ce mai, măcel în toată regula! Voucherele de vacanţă, nu, nu vor fi desfiinţate, dar le vor primi "decât" bugetarii cu salarii de mizerie, de mai puţin de 10.000 de lei pe lună.
Strategia de reducere a cheltuielilor ne devoalează cum sporurile nu vor mai putea depăşi salariul de bază. Vă daţi seama ce puhoi de sporuri sunt la bugetari dacă pot să-şi dubleze veniturile prin asta? Unde mai pui că se va reduce cu 20% și numărul secretarilor de stat, deşi în mod normal şi dacă rămâneau 20% din ei tot era prea mult.
Eu mă aşteptam ca domnul Boloş să iasă cu creionul după ureche şi cu nişte hârtii din care să ne spună exact câţi angajaţi vor rămâne fără slujbă şi care e impactul financiar al acestor măsuri. Vă spun eu, zero barat, chit că Guvernul speră să strângă 4 miliarde de lei. În schimb, coaliţia se năpusteşte cu sălbăticie asupra sistemului privat, unde impozitează IMM-urile cu 3-5%, în contextul în care multinaţionalele nu plătesc mai mult de 1% impozit pe profit.
Boloş a fost lăsat singur să dea veştile proaste, vicleanul Marcel Ciolacu l-a părăsit în timpul conferinţei de presă. Aşa că nu m-ar mira ca lumea să pună în cârca liberalilor toată această grozăvenie fiscală. Iar liberalii îşi merită soarta, pentru că s-au înhăitat cu PSD-iștii.
Dar ce mă miră este că domnul Boloş nu a învăţat nimic de la mentorul său Ilie Bolojan. Era suficient să vină pentru un schimb de experienţă să vadă reduceri la Consiliul Judeţean Bihor. Poate cu ocazia asta îl întreba pe Bolojan cum se chinuia pe când avea un SRL la Aleşd să ţină firma pe linia de plutire, în condiţii de ostilitate maximă din partea Statului Român.
Uciderea IMM-urilor şi mimarea reformei în sistemul bugetar nu vor strânge oricum, după calculele guvernanţilor, mai mult de 10-12 miliarde de lei. Cu asta nu poţi acoperi gaura actuală de 50 de miliarde, aşa că asistăm doar la amânarea unui deznodământ tragic pentru România.
Fără colectarea eficientă a TVA-ului, fără desfiinţarea pensiilor speciale, lichidarea tuturor sporurilor, a voucherelor de vacanţă şi fără reducerea reală a aparatului bugetar, falimentul este inevitabil.
Aşa că, domnule Boloş, hai acasă! Nu accepta oferta PSD-iștilor de a fi mâna care trage apa pe partidul Brătienilor!