Un proiect de ordin al președintelui Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate ar putea determina un val de proteste ale medicilor de familie din întreaga țară, acesta reducând la jumătate valoarea plăților către medicii de familie.

Un astfel de doctor din Bihor a explicat pe Facebook că măsura ar duce nu doar la proteste, ci la falimentul medicinei de familie, oricum neatractivă pentru tinerii medici, în condițiile în care aceasta rezolvă majoritatea cazurilor medicale pentru ca nu toate să ajungă în spitale, unde asistența medicală are costuri mult mai mari.

„Scrisoare deschisă”

Printr-o postare pe Facebook pe care a făcut-o duminică, intitulată „Scrisoare deschisă adresată dlui premier Marcel Ciolacu”, text pe care, totuși, nu l-a expediat și pe adresele acestuia, ale Guvernului, Ministerului Sănătății, CNAS ori altor instituții, dr. Valentin Pantea, medic primar de medicină primară cu cabinet în satul Bicăcel, comuna Lăzăreni, afirmă că preconizatul ordin al președintelui CNAS care ar intra în vigoare pe 1 februarie, pentru reducerea plăților către medicii de familie, ar produce consecințe extrem de grave în sectorul medicinei primare.

Așa cum BIHOREANUL arăta săptămâna trecută, pe site-ul CNSAS a fost publicat proiectul de ordin potrivit căruia ar urma să scadă de la 12 lei la 7,7 lei punctul de capitație (adică suma plătită fiecărui medic de familie pe numărul de pacienți din listă) și de la 8 lei la 4,5 lei punctul de servicii (pentru consultațiile acordate pacienților).

Cât muncește și cât câștigă un medic de familie

În textul postat, dr. Valentin Pantea explică importanța muncii medicului de familie, arătând că aceștia rezolvă „minimum 75-80% din cazurile medicale” care li se prezintă în cabinete, cu mai puține resurse („fără internare, fără multe analize, investigații și tratamente scumpe”, ceea ce „permite alocarea de resurse pentru cazurile severe și grave care au nevoie de îngrijiri în spitale”.

Medicul bihorean arată că veniturile unui cabinet de medicină de familie nu sunt totuna cu veniturile medicului, care sunt mici, și explică de ce: „Din ceea ce facturează către CAS medicul de familie, cca 1/3 reprezintă venitul brut al medicului, restul de 2/3 merg pentru salariații cabinetului (asistentă, femeie de serviciu, registratoare etc), pentru întreținerea cabinetului, consumabile, dotare etc”.

În prezent, spune dr. Pantea, CAS plătește o consultație cu 44 lei brut, plus - în cazul său - un spor de 25% aferent gradului profesional de medic primar, dar după ce achită taxele și impozitele, cabinetul rămâne cu 25 lei/net/consult. În plus, chiar dacă se ocupă zilnic de mai mulți pacienți, în cazul său peste 30, CAS plătește maximum 24 de consultații/zi.

„Pe cale de dispariție”

Din cauza câștigurilor mici - un medic de familie rămânând lunar cu circa 5.000 - 6.000 lei, medicina de familie nu mai este de mult atractivă, ci „o specie pe cale de dispariție”, spune medicul bihorean.

De altfel, acesta amintește că în urmă cu câțiva ani în întreaga țară erau doar 11.000 medici de familie, iar în prezent „abia dacă mai sunt 9.900”, existând zone rurale în care de ani întregi nu mai este niciun medic de familie, dar cu toate acestea „se dorește și renunțarea la sporul de rural”, calculat în funcție de distanța cabinetului față de orașe și diferențiat după forma de relief a zonei unde funcționează cabinetul.

„În general proaspeții medici de familie fie își aleg un alt rezidențiat, fie pleacă să lucreze în alte țări europene (...) Dacă luăm în calcul și faptul că tot mai mulți medici de familie urmează să se pensioneze, media de vârstă a acestora apropiindu-se de 60 de ani, este evident că în aceste condiții va crește deficitul de medici de familie din mediul rural. Deci, viitorul nu sună bine deloc”, avertizează dr. Valentin Pantea.

Acesta subliniază, de asemenea, că „în ciuda angajamentelor semnate de guvern cu autoritățile internaționale de a aloca 10% din fondul FNUASS medicinei de familie, angajamente asumate și prin Planul Național de Sănătate al guvernului, constatăm că acum suntem amenințați cu tăierea a 35% din venituri”, acest lucru echivalând cu alocarea a „doar 7-8% din bugetul sănătății”, de unde și concluzia că dacă „în UE orice sistem medical modern pune baza pe medicina de familie, doar în România se pune <acid>”.

Planuri de proteste

Având în vedere proiectul noului ordin al președintelui CNAS, reprezentanții medicilor de familie din Bihor, unde sunt în contracte cu această instituție 318 medici de familie, afirmă că se gândesc să declanșeze proteste, fără a ști, deocamdată, în ce vor consta acestea, dar cea mai radicală ar fi ca de la 1 februarie să denunțe contractele cu CAS.

„Săptămâna aceasta ar urma să aibă loc întâlniri între reprezentanții noștri la nivel național și reprezentanții autorităților (n.r. - CNAS, Ministerul Sănătății, Guvern), iar în funcție de rezultatele discuțiilor vom ști ce vom face în continuare”, a declarat BIHOREANULUI dr. Dorin Popa, președinta Asociației Medicilor de Familie Bihor.

Pe de altă parte, concomitent au loc consultări la nivelul Asociației și în cadrul Organizației Patronale a Medicilor de Familie Bihor. „Noi nu putem face greve, tocmai pentru că suntem propriii noștri angajați, dar putem denunța contractele cu CAS”, a spus și dr. Ramona German, președinte OPMF Bihor.

Acest lucru ar însemna că medicii de familie vor renunța implicit la plățile din partea CAS, dar vor pune la plată pacienții, care ar putea scoate bani din propriile buzunare, chiar dacă sunt asigurați.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!