Stabilitatea permite planificarea dezvoltării. Invitat la Oradea pentru o conferință economică, ministrul ungar al Economiei, Nagy Márton, aflat în funcție din 2011, a expus ceea ce niciun ministru din România nu ar putea, din simplul motiv că, la noi, recordurile de „longevitate” abia ating 3 ani: o viziune pe termen lung pentru creșterea economiei, bazată pe 6 piloni.
Nagy a subliniat importanța relațiilor cu România, pe care a sprijinit-o să intre în Schengen, explicând că n-a făcut-o din alte motive decât cele economice.
6 piloni
În cadrul celei de-a patra ediții a conferințelor economice găzduite în cadrul Festum Varadinum, la Palatul Baroc al Episcopiei Romano-Catolice, la care au participat oameni de afaceri și oficiali din România și din Ungaria, ministrul ungar Nagy Márton a spus că „economia este deasupra tuturor altor lucruri, pentru că, fără economie, nimic nu funcționează”.
El a vorbit despre cei 6 piloni ai politicii economice a Guvernului de la Budapesta: stimularea IMM-urilor, încurajarea construirii de noi fabrici, un program pentru scăderea fiscalității familiilor cu cel puțin 3 copii, înfrânarea inflației, atingerea convergenței salariale cu țările dezvoltate din Vestul Europei și stimularea construirii de locuințe pentru tineri, la un preț accesibil.
România, cea mai importantă după Germania
În context, oficialul de la Budapesta a vorbit și despre relațiile dintre Ungaria și România, subliniind că „România este a doua cea mai importantă țară, după Germania, pentru exporturile Ungariei”, care constau în special în produse ale industriilor alimentară, de mașini și farmaceutică. „Importăm din România tot produse ale industriei auto, energie, metale și alimente. Exportăm de 8 miliarde de euro și importăm de 3,5 miliarde de euro, un raport foarte bun pentru noi”, a spus Nagy Márton.
El a afirmat că autoritățile ungare sprijină „campionii noștri” - adică marile companii, dintre care a enumerat Richter (industria farma), MOL (petrol) și Wizz (transporturi aeriene) - în extinderea către Balcani și Asia.
De asemenea, statul vecin a susținut aderarea României la Spațiul Schengen, tot din motive economice. „Dorința noastră este ca atât Ungaria, cât și România să avem o economie cât mai bună”, a spus el, adăugând că „politicienii trebuie să dezvolte” legăturile economice bilaterale.
„Relațiile sunt foarte, foarte strânse între cele două țări. Ungaria a sprijinit intrarea României în Schengen nu pentru Transilvania, nu pentru maghiarii de aici, ci pentru că comerțul înseamnă logistică”, a spus ministrul ungar.
„Ponturi” pentru București
Nagy Márton a afirmat că țara sa a devenit foarte importantă din punct de vedere logistic la nivel european, precizând că volumul de mărfuri transportat prin Ungaria este mult mai mare decât al altor țări - de pildă, aeroportul din Budapesta are o capacitate cargo mai mare decât cele din Viena ori München, iar pe șoselele din Ungaria trec anual peste 3,5 milioane de camioane.
În acest context, ministrul Economiei de la Budapesta a spus că, pentru Ungaria, este importantă poziționarea ca zonă de tranzit a mărfurilor provenite din porturile europene, iar pentru a-și păstra acest statut în viitor este esențială nu doar creșterea numărului de kilometri de autostrăzi, ci și de căi ferate electrificate.
„Nu va exista logistică pe viitor fără căi ferate. Aceasta este o consecință a trecerii pe energia electrică, iar căile ferate, drumurile, autostrăzile sunt un must (n.r. - o necesitate)”, a spus oficialul ungar. O lecție care ar trebui învățată și de guvernul de la București.