La finele unei zile de-a lungul căreia a făcut, conform spuselor sale, un „mini-maraton” prin Bihor - unde singurul lucru care nu i-a plăcut a fost căldura -, ministrul Mediului, Tánczos Barna, i-a luat apărarea consilierului său personal, Pásztor Sándor, pe care l-a pus și la șefia Administrației Bazinale de Apă Crișuri, spunând că acuzațiile potrivit cărora acesta a pus ochii pe un fond cinegetic din apropierea Oradiei ar fi neîntemeiate. Evident, ministrul nu a promis nicio cercetare pentru a afla dacă e așa sau nu.
„Un oraș superb”
După cele câteva ore în care a participat la recepționarea celei mai recent finalizate lucrări pe malul Crișului Repede în Oradea și a vizitat și alte localități din județ, ministrul Mediului a avut numai cuvinte de laudă pentru felul în care arată orașul. Tánczos a precizat, însă, că acest lucru s-ar datora și UDMR.
„Am avut un mini-maraton, foarte multe întâlniri, cu foarte multe locații vizitate, singurul lucru care nu mi-a plăcut și cu care n-am putut să mă împrietenesc a fost căldura de la Bihor. Diferență mare de temperatură între Târgu Secuiesc și Bihor, suport mult mai ușor frigul (...). Dar este un oraș superb Oradea, am văzut multe lucruri frumoase, clădiri, istorie, prezent și viitor, pentru că am văzut o implicare din partea Primăriei, Consiliului Județean, din partea colegilor mei din UDMR, și sunt convins că lucrurile merg într-o direcție bună”, a spus ministrul Tánczos Barna într-o conferință de presă desfășurată în sediul UDMR Bihor.
De partea lui Pásztor
BIHOREANUL a profitat de disponibilitatea ministrului pentru a-l întreba despre un scandal al cărui protagonist este unul dintre consilierii săi personali, orădeanul Pásztor Sándor, acuzat că printr-un interpus, și el tot membru UDMR Bihor, i-ar fi cerut orădeanului Cristian Tuduce, președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Pro Hunt din Oradea, să renunțe în favoarea sa la administrarea celor 8.400 hectare ale Fondului Cinegetic nr 21 Paleu, bogat în mistreți, căpriori, cerbi, iepuri, fazani și prepelițe, în condițiile în care, așa cum se știe, Pásztor este atât pescar, cât și vânător înrăit.
Concret, reporterul l-a întrebat pe ministru dacă are cunoștință despre motivul pentru care Direcția Cinegetică a Ministerului a refuzat, contrar legii, prelungirea contractului de gestionare pentru AVPS Pro Hunt, care îndeplinea toate condițiile legale.
Tánczos a bagatelizat, însă, chestiunea, situându-se net de partea subalternului său, aflat de altfel la aceeași masă în sediul UDMR Bihor. „Vă spun sincer că nu mă ocup de fiecare contract în parte, am auzit despre un scenariu care s-a dat într-un ziar local despre o implicare a dlui Pásztor într-o poveste care din punctul meu de vedere este o invenție pură”, a spus ministrul, fără a explica pe ce și-a bazat constatarea ori dacă a ajuns la această concluzie în urma unei cercetări sau din oficiu.
Promisiuni de „sprijin”
Pe de altă parte, trecând în revistă incursiunea în județ, ministrul Mediului a afirmat că a luat cunoștință de proliferarea depozitelor ilegale de deșeuri de import, 65 la număr, toate autorizate de Agenția pentru Protecția Mediului, spunând că „toate aceste locații vor fi verificate una câte una” și că „trebuie văzut de ce se înmulțesc așa mult companiile care le aduc”.
De asemenea, Tánczos a relatat jurnaliștilor că în cursul vizitei prin județ a discutat cu „mulți factori implicați în administrația publică locală” și despre pârâurile și râurile necadastrate, care în cazul unor precipitații abundente pot provoca inundații, astfel că va discuta cu ministrul Agriculturii pentru ca acestea „să fie gestionate mai bine în vederea decolmatării”.
El a lăudat, de asemenea, Primăria Săcueni pentru că a făcut un baraj pe un asemenea curs necadastrat pentru a preveni inundarea terenurilor, precum și Primăria Tăuteu, pentru „intenția de a reabilita toate clădirile Primăriei” cu bani de la Administrația Fondului de Mediu.
Ministrul Mediului a avut cuvinte de laudă și pentru platforma de deșeuri ecologică a Oradiei, pentru „creșterea gradului de reciclare” a deșeurilor, iar în final a afirmat că va căuta împreună cu Primăria soluții pentru decontaminarea haldelor de șlam ale vechii întreprinderi Alumina.
Așa cum BIHOREANUL a mai scris, Primăria Oradea nu a putut accesa fonduri europene în acest scop deoarece pe de o parte terenurile nu aparțin orașului, iar depozitele de șlam sunt ale firmei Fibrocim, care la un moment dat a cumpărat ceea ce mai rămăsese din fosta întreprindere comunistă.
„Am început o discuție cu dl primar cu privire la șlamul Alumina, la închiderea acestor halde, în POIM au fost fonduri pentru decontaminări, înțeleg că Oradea nu are un proiect și pe viitor va trebui să căutăm în continuare soluții, juridice și financiare, pentru închiderea acestor situri. (...) Trebuie să găsim cu Primăria o soluție de preluare sau de expropriere a acestor suprafețe, de închidere a siturilor și de calcul exact al costurilor și de încărcare a sarcinilor de mediu pe societățile și persoanele care n-au făcut ceea ce trebuia să facă”, a spus ministrul, tot fără a da alte detalii.