Un nou scandal în Lugașu de Jos: primarul Sorban Levente a lăsat un sat fără pășunea de peste 139 hectare, cu un motiv fantasmagoric.
Sub pretextul că Primăria va face... un baraj, pășunea din Lugașu de Sus a fost expropriată după ce edilul a încercat să preia șefia asociației urbariale, la fel cum a făcut și în celelalte două sate, împărțind pământuri propriei neveste, cumnatei și soacrei.
Lugașu de Jos stă pe un butoi de pulbere. Tot mai mulți localnici sunt revoltați că primarul Sorban Levente a „privatizat” nu doar instituția, ci comuna însăși, după o nouă combinație, prin care a lăsat composesoratul din Lugașu de Sus fără pășunile moștenite din strămoși, inventând ca pretext construirea unui baraj pentru prevenirea inundațiilor, nimeni nu știe cum, când și din ce bani.
Adevăratul scop, zic oamenii, este ca Sorban să pună mâna și pe terenurile lor, la fel cum a făcut în celelalte două sate, Urvind și Lugașu de Jos.
De îndată
Cu o săptămână în urmă, BIHOREANUL (facsimil) prezenta concluziile unui Raport al Prefecturii după un control la Primăria Lugașu de Jos, efectuat fiindcă angajatele, la ordinul edilului, refuză să elibereze acte localnicilor. Potrivit viceprimarului Nicolae Cofar, se preia o cerere spre înregistrare și se eliberează adeverințe numai dacă vrea Sorban.
Între victime este și Asociația de Pădurit și Pășunat Pădureana din Lugașu de Jos, prin care sătenii dețin în devălmășie 267 hectare de pădure și pajiște, care ceruse Primăriei o adeverință pentru subvenția de la APIA. Deși Primăria trebuia doar să confirme proprietățile consemnate în Registrul Agricol, ca până acum, de data aceasta n-a eliberat-o. Pretextul? Nu atașase statutul și contul bancar, acte care trebuiau prezentate doar la APIA.
În timp ce composesoratul încă aștepta adeverința, în 12 iunie a avut loc o ședință extraordinară a Consiliului Local, convocată de edil „de îndată” și desfășurată online. În câteva minute, a fost aprobat un „studiu de fezabilitate pentru realizarea unui baraj de tip anticar și reamenajarea Văii Lolii și afluenților acesteia”, precum și „declanșarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilului teren în suprafață de 1.393.518 metri pătrați pentru realizarea obiectivului de investiții”.
Urgent
Potrivit referatului iscălit de viceprimar, căci Sorban se ferește să-și pună semnătura pe documente, urgența celor două HCL era justificată prin „posibilitățile de finanțare în cadrul unor programe guvernamentale sau europene și, respectiv, faptul că după lansarea ghidului solicitantului timpul de depunere este scurtă (sic!)”, iar Primăria se va grăbi să depună o cerere de finanțare „dacă va fi posibilitate cât mai repede”.
Cu excepția unei singure consiliere, Loredana Berzovan (PNL), care a obiectat că nimeni nu a explicat ce finanțare ar căuta Primăria pentru „baraj”, că un astfel de proiect nu mai fusese prezentat niciodată, iar terenurile expropriate au o suprafață uriașă, ceilalți aleși - de la UDMR, PSD, Uniunea Slovacilor și Alianța pentru Lugașu, toți controlați de Sorban - au votat pentru, după ce acesta a spus că Primăria urma să achite composesoratului „un preț foarte bun, cam 4 lei metrul pătrat”. În total, 5,57 milioane lei, mai mult de două treimi din veniturile proprii ale comunei, estimate la 7,83 milioane lei.
Voia tot composesoratul
Urbariașii au aflat abia a doua zi că terenurile expropriate erau ale lor, iar conducerea composesoratului s-a plâns BIHOREANULUI că primarul pusese ochii pe pământuri încă de anul trecut.
„În toamnă, un consilier de-ai lui a venit să-mi spună să-i dăm teren pentru o fermă de gâște, câteva zeci de hectare. Altădată, Sorban mi-a zis că vrea să facă un parc fotovoltaic pe pășune”, spune președintele Asociației Pădureana, Gavril Urs (foto).
Fiindcă a refuzat propunerile, pe 27 septembrie, Sorban - care nu este membru al composesoratului, deci nu are drept de vot - a convocat la Căminul Cultural o ședință cu câțiva apropiați. „Au angajat bodyguarzi și s-au închis ca să aleagă, nestatutar, o conducere paralelă. Din câte am aflat, președinte l-au pus pe un consilier de la UDMR, iar vice pe primar. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, până acuma, când ne-am trezit cu pășunea expropriată”, spune președintele Pădureana.
Pentru ai lui
Localnicii zic că metoda este specifică lui Sorban, edilul punând stăpânire și pe composesoratele din celelalte două sate, Silvana din Urvind și Lugășana din Lugașu de Jos. De altfel, BIHOREANUL a relatat că s-a „ales” președinte prin încălcarea Legii 161/2003, potrivit căreia primarii sunt în conflict de interese în situaţiile „în care pot influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le revin şi deţin alte funcţii, ce le pot aduce foloase materiale”.
Care sunt foloasele? Ca președinte la Silvana, a închiriat pe 25 de ani propriei soții, Sorban Orsolya Monika (foto) - de care între timp, spune el, ar fi divorțat, dar cu care locuiește tot împreună - un teren de 4,3 hectare, pentru doar 215 euro/an, iar un altul, tot de 4,3 hectare, în aceleași condiții, și cumnatei Kalman Gyöngyi. De asemenea, din patrimoniul Asociației Lugășana a fost cadorisită cu 12,58 hectare, pentru 99 ani, SC Steffi Design SRL, firmă pusă pe numele soacrei pensionare, Kalman Emilia Maria, aceeași pe numele căreia a cumpărat în 2022, cu 916.000 lei, o pensiune în stațiunea Costinești.
De teama oamenilor
Aflând că pe 18 iunie urma o nouă ședință a Consiliului Local, de data asta ordinară, cu participarea fizică a aleșilor, reprezentanții Pădureana erau hotărâți să le ceară socoteală pentru expropriere. „Pe noi Sorban ne-a dus de nas, că nu ne dă adeverința pentru APIA fiindcă nu i-am dus statutul și contul bancar, dar acuma se vede că a plănuit exproprierea”, spune secretara composesoratului, Nicoleta Secară (foto).
Aflând de protest, Sorban a dispus ca reuniunea să aibă loc online, ca să nu dea față cu ei. Totuși, șase reprezentanți ai Asociației s-au dus la Primărie, iar la finalul reuniunii au cerut explicații, revoltați că niciodată nu le spusese nimeni despre vreun baraj, iar o astfel de construcție oricum nu ar fi ocupat mai mult de un hectar.
Reacția primarului? Sorban le-a replicat, cinic, că a premeditat refuzul de a le elibera adeverința pentru APIA, zicând că în acest caz „noi nu mai puteam face (n.r. - proiectul pentru baraj)”. El a susținut că a vrut exproprierea întregii pășuni deoarece „în două săptămâni depunem proiectul și nu mai era timp să facem dezmembrarea terenurilor”, și a promis că cele rămase după construirea barajului vor fi înapoiate Asociației.
Întrebat de singura consilieră din opoziție, Loredana Berzovan, pe ce program de finanțare ar „vâna” banii pentru construirea barajului, edilul n-a fost în stare să dea niciun răspuns.
Nu este necesar
Directorul sucursalei ANIF Bihor, Claudiu Gligor (foto), a explicat BIHOREANULUI că o asemenea investiție nu este necesară, în Lugașu de Sus existând deja un baraj pentru prevenirea inundațiilor, reabilitat în urmă cu 5 ani, când și Administrația Bazinală de Apă Crișuri a amenajat valea din zonă. „Domnul primar m-a sunat anul trecut și m-a șocat, cerând să-i dăm barajul, că vrea să facă irigații. O prostie, barajul este pentru retenția temporară a apelor, când sunt viituri după topirea zăpezilor sau ploi puternice, iar în zonă nu există niciun teren agricol, doar pășuni pe dealuri. I-am spus că pe lege barajul este al ANIF, că a fost reabilitat în 2021 și că inspecția tehnică de anul trecut a atestat că este în stare foarte bună”.
La rându-i, directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), afirmă că, la ultimele viituri, în Lugașu de Sus singurele pagube înregistrate au fost deteriorarea a 600 metri de drum comunal și a 100 metri de drum forestier, prejudiciul fiind de 18.000 lei, așadar construirea încă unui baraj nu a fost discutată niciodată, iar Primăria nu a cerut ABA așa ceva. De asemenea, Pásztor a afirmat că nu are cunoștință despre niciun program de finanțare a primăriilor care ar vrea să construiască baraje, nici cu bani de la Guvern, nici cu fonduri europene.
În justiție
Sorban susține că exproprierea pășunii a fost legală, „pentru o cauză de utilitate publică” și anume „protecția comunității”. Potrivit edilului, barajul existent ar fi insuficient, „iar statul, prin autoritățile competente, a stabilit necesitatea reabilitării acestui baraj și a construirii a două prebaraje noi”, fără a arăta care ar fi acele „autorități competente” și vorbind, după cum se vede, despre două „prebaraje”, chiar dacă HCL-ul abia adoptat prevede unul singur. Negând că deposedarea composesoratului de întreaga pășune ar fi un abuz, Sorban afirmă că asupra chestiunii se va pronunța justiția, „așa cum e firesc într-un stat de drept”.
Ceea ce e mai mult ca sigur, căci conducerea Asociației a depus la Primărie o plângere prealabilă pentru anularea celor două HCL, iar dacă asta nu se va întâmpla, va deschide un proces la Tribunalul Bihor, dar se va plânge și Parchetului că edilul abuzează de funcție. Cine știe, poate doar procurorii vor opri lungul șir de abuzuri…
EXPROPRIERI SF
Povestea „aerodromului turistic”
Studiul de fezabilitate în baza căruia Sorban Levente a obținut exproprierea celor 139,35 hectare de pășune din Lugașu de Sus sub pretextul construirii unui baraj nu este disponibil pe site-ul Primăriei, consilierii spun că nu l-au văzut, iar viceprimarul Nicolae Cofar, semnatarul referatului de necesitate care îl invocă, a refuzat să-l arate BIHOREANULUI.
Misteriosul SF ar fi fost întocmit de SC Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL, firmă care în 2023 a realizat și SF-ul unui alt proiect la fel de fantasmagoric, pentru construirea unui... „aerodrom turistic în Urvind”, la 16 km de cel privat din Ineu. În realitate, singurul „proiect” a fost ca Sorban să se răzbune pe câțiva localnici, cărora le-a expropriat 74.273 mp de livezi pentru a face „investiția”, chipurile, cu fonduri UE.
Miercurea trecută, când i s-a amintit că și acel „proiect” a fost tot o poveste, Sorban a susținut că Primăria „l-a depus, dar n-a fost câștigător” și că „îl vom depune din nou”. O nouă minciună, căci consătenii expropriați au deschis un proces, iar pe 18 septembrie 2024 l-au câștigat definitiv, Curtea de Apel dispunând anularea HCL de expropriere.
„Și noi vom câștiga, pentru că exproprierile sunt de fapt o formă de șicanare din partea primarului”, spune avocata composesoratului Pădureana, Claudia Pășcui.
UPDATE:
Sorban Levente vede un „scandal artificial”
Așa cum face totdeauna, după publicarea articolului primarul Sorban Levente a trimis redacției o pretinsă replică, în care – fără a lămuri chestiuni esențiale expuse în cuprinsul acestuia (de exemplu care „autorități competente” ar fi decis necesitatea încă unui baraj sau de unde ar primi Primăria bani pentru a-l construi – acuză că „în spațiul public a fost alimentat un scandal artificial”.
Contrar realității, edilul pretinde că terenul expropriat de la Asociația Lugășana ar fi „în domeniul public al statului român” și că barajul ANIF reabilitat în 2021 „necesită o reabilitare urgentă”, chestiune nesusținută de nicio dovadă.
Tot fără să răspundă privind modul în care, după ce a preluat conducerea asociațiilor urbariale din satele Urvind și din Lugașu de Jos, a repartizat terenuri soției, cumnatei și soacrei, Sorban sugerează că Asociația Pădureana s-ar fi împroprietărit „dubios” pe terenuri care ar aparține „domeniului public”, chit că nu a prezentat nicio probă, iar până în acest an Primăria i-a eliberat adeverințele necesare pentru încasarea subvenției de la APIA pentru toate pășunile și pădurile pe care le deține cu titluri de proprietate valabile și necontestate niciodată.
„Această entitate, care și-a pierdut între timp reprezentativitatea legală, este controlată de persoane care au alimentat și alimentează conflicte în comunitate, au încercat să privatizeze resurse ale comunei, au folosit apărarea mediului ca paravan pentru interese personale obscure”, afirmă Sorban cu trimitere la reprezentanții Asociației, arătând că, în schimb, Primăria urmărește „protejarea vieții și a bunurilor cetățenilor, reabilitarea infrastructurii hidrotehnice critice și clarificarea regimului juridic al terenurilor”.