De la intrarea în județ până la ieșirea în Ungaria, râul Crișul Repede este ocrotit de lege, ca o arie naturală protejată, dar tronsonul care traversează orașul Oradea face excepție.
Pentru că această zonă verde are, însă, o biodiversitate bogată, care merită să rămână intactă, mai multe asociații ecologiste propun ca malurile râului să devină o arie naturală urbană, un regim de protecție nou pentru România.
Rețea națională
„Oradea are oportunitatea majoră de a declara o arie naturală urbană în viitorul apropiat sau mai puțin apropiat. Asta nu ține neapărat de noi, ci de decidenții politici de la nivel național. Inițiativa desemnării acestei arii naturale urbane le aparține celor de la Ecotop Oradea, în parteneriat cu Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor și Asociația Pescarilor Sportive Aqua Crisius. Am făcut un parteneriat local între cele 3 ONG-uri, tocmai în ideea de a folosi toată expertiza tuturor specialiștilor din organizații”, a explicat Andrei Acs (foto), specialist de mediu în cadrul CAPDD Bihor, miercuri, într-o conferință de presă.
Cele trei ONG-uri bihorene au intrat într-o rețea națională, fondată de Asociația Parcul Natural Văcărești, aceeași care în 2012 a înființat prima și unica arie naturală urbană din România. Lacul Văcărești, din cartierul bucureștean cu același nume, era un proiect comunist de amenajare hidrotehnică, soluție care a fost abandonată, iar în lipsa intervenției umane, zona s-a „renaturat” și a ajuns populată de numeroase specii de animale și păsări.
„Inițiativa a pornit de la înființarea Parcului Natural Văcărești, care s-a produs în 2012, și făcând asta, am primit semnale din țară, de la organizații nonguvernamentale, dar și de la autorități locale, că își doresc și ei să aibă o zonă similară cu Văcărești. Așa s-a născut acest proiect, care a început acum un an și ceva și care a ajuns în momentul de față să aibă o rețea dedicată lui, cu 15 organizații nonguvernamentale din 10 orașe, printre care și Bucureștiul și Oradea”, a explicat președintele Asociației Văcărești, Florin Stoican, în cadrul aceleiași conferințe de presă.
Rețeaua fondată de Asociația Văcărești beneficiază de o finanțare de 224.000 euro prin Active Citizens Fund Romania, un program de finanțare al Spațiului Economic European Islanda, Norvegia și Liechtenstein.
Natura sălbatică din oraș
Concret, rețeaua a încercat să identifice, în interiorul orașelor, zone verzi cât mai naturale, cu floră spontană și cu specii de animale și păsări. Aici, cetățenii se pot relaxa în aer liber, dar pot și învăța despre natură.
„Practic, vrem să declarăm niște zone în care se poate conserva ce a mai rămas sălbatic și natural în oraș, dar să putem să-i facem și pe oameni să aibă posibilitatea de a învăța despre natură, de a se bucura de ea, de a trăi sănătos, de a avea posibilități de recreere și de a petrece timpul liber în mod activ și sănătos. Să se folosească de natură, ca să trăiască mai bine în Oradea”, a precizat Florin Stoican (foto).
Potrivit acestuia, malurile Crișului Repede de pe teritoriul Oradiei merită conservate, pentru că „sunt zone semi-sălbatice, cu zăvoi, stufăriș, păsări care cuibăresc”, iar orădenii sunt norocoși să aibă aproape de locuințele lor o zonă naturală, în care să petreacă timpul liber.
Ecologiștii își vor susține inițiativa cu un studiu de biodiversitate care va fi făcut, până la primăvară, pe malurile Crișului Repede. El va scoate la iveală ce specii de păsări și animale se observă aici ori cât de bogată este flora. De asemenea, ONG-urile vor face și o propunere de amenajare a acestor zone, cu arhitecți peisagiști specializați în arii protejate.
Ca în străinătate
În paralel, rețeaua fondată de Asociația Văcărești militează pentru o lege care să faciliteze înființarea de arii naturale urbane, inițiativă susținută și de Asociația Municipiilor din România și aflată sub patronajul Președinției României. Până atunci, însă, Primăria Oradea ar putea înființa pe Crișul Repede o arie protejată de interes local, inițiativă ce nu are nevoie de birocrația specifică unei hotărâri de guvern.
Întrebat care ar fi regulile în aria naturală urbană Crișul Repede, Stoican a spus că acestea vor fi decise de Primărie și vor trebui să vizeze conservarea malurilor. „Regulile vor reieși din acest studiu, care va descoperi zonele ce merită conservate și unde trebuie să eviți intervenția umană. În rest, sunt regulile de bun simț pe care orice om trebuie să le respecte atunci când merge în natură, cu atât mai mult dacă înțelege valoarea naturii”, a precizat specialistul.
În Occident, ariile naturale urbane sunt frecvent întâlnite. De exemplu, în Canada o asemenea rețea există de peste 20 de ani, pentru că administrațiile locale au înțeles că este în interesul cetățeanului să conserve natura din orașe. „La fel, Finlanda are o rețea foarte bine pusă la punct, dar sunt și orașe mai aproape de noi, cum ar fi Praga, de exemplu, care are o rețea de 88 de arii naturale protejate, rezervații sau alte zone în interiorul orașului, sau Viena, unde toată Dunărea și zona de păduri din preajma Dunării este arie naturală protejată”, a mai spus Stoican.
Ideal ar fi ca, peste decenii, malurile Crișului Repede să fie cel puțin la fel de verzi cum le văd orădenii azi, astfel încât și urmașii lor să aibă natura aproape de casă...