Pentru obişnuiţii locului, schimbarea e şocantă. Aderarea României la Spaţiul Schengen, din 1 ianuarie, a dus peste noapte la dispariţia cozilor kilometrice de camioane. Zgomotul de motoare ambalate şi mirosul de motorină arsă au fost risipite de vânt, la fel ca tot freamătul din vama Borş.
Săptămâna trecută, locul avea ceva din pustiul unui film distopic. Majoritatea afacerilor s-au închis. "Dacă merge tot aşa slab, o să închid", zicea proprietarul unei case de schimb valutar. De când cu libera circulaţie, banii nu mai opresc aici...
Graniţă fără control...
După 13 ani de aşteptare, România a intrat pe deplin în Schengen. Aderarea la spaţiul european de liberă circulaţie s-a făcut într-o primă etapă, în martie 2024, cu porturile şi aeroporturile, iar luna trecută şi cu arterele rutiere. La graniţa cu Ungaria autorităţile de frontieră fac controale doar prin sondaj, aşa că lungile cozi de maşini au devenit amintire.
Miercurea trecută, la orele prânzului, pe sensul de ieşire din ţară, punctul de trecere a frontierei din Borş era pustiu. Sub copertina încă inscripţionată cu indicatoare pentru culoarele destinate cetăţenilor din ţările Schengen şi separat pentru "restul lumii", gheretele poliţiştilor de frontieră erau închise. Cam la 10-15 minute câte un şofer înainta cu ochii în patru, de parcă nu-i venea să creadă că nu mai e oprit pentru control.
Pe sensul invers, de intrare în ţară, doi agenţi urmăreau maşinile cu privirea. La circa 50 de metri în spatele lor, un bărbat în vestă galbenă inscripţionată ANAF verifica documentele unui TIR tras pe dreapta. În rest, pustiu...
... cu verificări pe şosele
Pentru trecerea graniţei nu se mai aşteaptă deloc. "Înainte stăteam la control, de două ori pe zi, între 5 şi 30 de minute. Acum, niciodată", spune Cristian, un orădean care locuieşte "dincolo", dar lucrează "aici". "Pe navetişti nu ne mai opresc niciodată (n.r. - poliţiştii de frontieră), că ne cunosc", spune bărbatul.
Din frontieră, controalele s-a mutat pe şosele. "Între Oradea şi Borş întâlneşti mereu echipaje ale Poliţiei de Frontieră, Poliţiei Rutiere sau ANAF", zice un transportator.
Şoferii de autoturisme prezintă buletinul, permisul, talonul maşinii şi asigurarea, iar TIR-iştii, în plus, şi documentele privind programul de lucru şi marfa transportată. "Poliţiştii au ochiul format. Ştiu după cum stă maşina pe şosea dacă e supraîncărcată şi te trag pe dreapta", spune şoferul.
Închis!
Dacă pentru profesionişti, pentru orădenii stabiliţi dincolo de graniţă şi pentru cetăţenii unguri din localităţile de frontieră care lucrează în Oradea libera circulaţie constituie un avantaj uriaş, pentru micile afaceri din vamă dispariţia clienţilor aflaţi în tranzit înseamnă sfârşitul.
Pe drumul dinspre Sântion spre Borş, toate tonetele de vânzare a rovinietelor sunt închise. Chiar în vamă, din aproximativ 10 gherete cu viniete şi case de schimb valutar mai funcţionează doar două, din care una singură este deschisă şi noaptea. "În ultima lună vânzările au scăzut sub 60%. Am renunţat la jumătate din angajaţi", spune un întreprinzător.
În general, lunile ianuarie şi februarie - când oamenii rămân fără bani după sărbători, economia este încă amorţită şi transporturile nu au apucat să îşi ia avânt - sunt proaste pentru afacerile de frontieră. Acum, însă, scăderea activităţii tinde să se permanentizeze. "Aştept încălzirea vremii. Dacă merge le fel de slab, închid", spune bărbatul.
Pandemia, Borş II, Schengen...
De altfel, ultimii ani au fost grei pentru afacerile dependente de traficul de frontieră. "În 2018 am avut un vârf de 4.000 de turişti, după care totul s-a prăbuşit din cauza pandemiei de Covid. Am fost afectaţi şi de deschiderea vămii Borş II, când 40% din trafic s-a mutat pe Biharia. Mai nou, de aderarea la Schengen", spune administratorul hotelului Iris din Borş, Camelia Lata Leuca (foto).
În ianuarie, afacerea a scăzut cu mai mult de 12% faţă de nivelul din decembrie. "Odată cu scăderea traficului şi dispariţia a peste 50 de locuri de muncă din zona Borş, am pierdut cam 500 dintre cele 4.000 de meniuri pe care le pregăteam lunar", zice femeia.
Hotelul vrea să compenseze pierderea din restaurant prin creşterea activităţii de cazare. "Încercăm să ne adaptăm. Avem încheiate contracte de cazare cu firme de turism din Polonia. Autocarele cu excursionişti opresc la noi, după caz, la intrarea sau la ieşirea din ţară. Anul acesta mizăm pe circa 3.000 de turişti", spune directoarea.
"Nimeni"
Şi hotelul Magnific (foto jos), pe sub geamurile căruia se întindea înainte coada de camioane în aşteptarea formalităţilor la ieşirea din ţară, are mai nou parcarea goală. "Înainte nu aveam destule locuri pentru camioane şi maşini. Acum nu mai opreşte nimeni", spune o angajată.
Până anul trecut, locul era cunoscut şoferilor de TIR care, mai ales peste weekend, când în Ungaria traficul de mare tonaj era suspendat, opreau să mănânce şi să facă un duş. Acum, din lipsă de muşterii, şi duşurile sunt închise. "Vânzările din restaurant au scăzut într-o singură lună cu aproape 20%", afirmă angajaţii.
Hotelul supravieţuieşte din cazarea angajaţilor firmei care construieşte un bazin de înot în vecinătate şi de pe urma rarilor clienţi în tranzit. "O să încercăm să ne facem reclamă pe TikTok", spune, cu speranţă, o angajată.
Vânzări în scădere
Vânzările merg tot mai prost. "Intrarea în Shengen ne-a omorât. Majoritatea afacerilor din vamă sunt închise", spune proprietarul unui local.
De anul acesta, cafeneaua Giulio din vamă, care altădată avea terasa plină, s-a închis. Proprietarul şi-a mutat angajaţii la restaurantul din zonă în speranţa, deşartă, că traficul va reveni.
Fostul free-shop, singurul care a mai rămas, acum în regim de simplu magazin cu produse de lux, de la băuturi la parfumuri, se confruntă şi el cu scăderea vânzărilor. "Lunile ianuarie şi februarie oricum nu sunt foarte bune", mărturiseşte o vânzătoare.
La fel se întâmplă şi la magazinul cu produse mult mai accesibile deţinut de Transilvania General Import-Export în apropierea frontierei. Parcarea e goală. "Vânzările s-au redus cu circa 10%. Nu ştiu ce să zic, a trecut doar o lună... Noi ne bazăm pe clienţii din trafic, iar aceştia mai pot reveni", spune şefa de magazin Veronica Seichei.
Pe cale naturală...
Primarul de Borş, Bátori Géza (foto), spune că era de aşteptat ca micile afaceri să-şi restrângă activitatea. "De când se circulă liber, şoferii nu mai opresc. Automat, tonetele de schimb valutar, cele de viniete şi restaurantele au mai puţini clienţi".
Totuşi, edilul nu se aşteaptă ca bugetul local, de circa 8 milioane euro, să fie afectat. "Avem pe platforma industrială companii cu forţă economică prea mare pentru ca restrângerea activităţii unor firme mici să ne afecteze", zice Bátori.
Pe de altă parte, însă, nu vede cu ochi buni închiderea localurilor de la drum. "Unităţile închise nu arată foarte bine. Voi cere colegilor să le inventarieze şi să vedem ce-i de făcut". Primarul exclude supraimpozitarea tarabelor părăsite, ca în Oradea, mizând pe vânzarea lor către alţi proprietari şi dispariţia pe cale naturală. Aşa cum s-au închis şi afacerile pe care le găzduiau...
"NU LE VINE SĂ CREADĂ"
Avantajele Schengen
Aderarea României la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre a crescut, pe de altă parte, atractivitatea amplasamentelor industriale localizate în zona de frontieră. "Intrarea în Schengen ne creează premise bune pentru atragerea de investiţii. Potenţialii investitori sunt conştienţi de avantajele unei mai bune conectivităţi", spune city-managerul Oradiei, Mihai Jurca.
Marele avantaj este eliminarea timpilor de aşteptare. "Transportatorilor nu le vine să creadă că au dispărut cozile din vamă. Aceştia au câştigat între 4 şi 14 ore, cât aşteptau, dar şi credibilitate în faţa clienţilor, care până acum ezitau să comande din România de teamă că marfa nu ajunge la timp", spune Jurca.
City-managerul crede că, având în vedere noile condiţii, în ciuda climatului economic dificil, o parte dintre companiile orădene au reuşit să îşi diversifice portofoliul de clienţi şi chiar să atragă noi comenzi.