Aproape că nu este stradă importantă care să nu fie spartă. Peste zi, traficul se aglomerează, pornind de la şantierul celor 6 pasaje subterane din pieţele Cetăţii şi Gojdu, spre toate colţurile Oradiei.
Cei care sperau să vadă oraşul "pus la loc" după finalizarea acestora, programată pentru sfârşitul anului, se înşală. "Spre finalul anului viitor vor începe lucrările la pasajul subteran din zona magazinului Crişul şi de la Gară", spune primarul Florin Birta. Lucrările vor dura cam 2 ani, iar orădenii nu se mai pot opune. Decizia a fost deja luată...
"Nu se justifică!"
Primăria a anunţat pentru anul 2024 deschiderea lucrărilor la viitoarele pasaje subterane din Bulevardul Magheru şi de la Gară, estimate la peste 80 milioane lei fiecare. Investiţia va fi finanţată prin Programul Regional Nord Vest 2021-2027, ce va urma actualului Program Operaţional Regional.
Pentru şoferii sătui de aglomeraţie, absorbţia de fonduri europene nu compensează, însă, deranjul. "Cheltuiala nu se justifică. Nici măcar pasajele din Centrul Civic nu meritau făcute. După construirea pasajului Magheru turbogiraţia oricum s-a eliberat", susţine un taximetrist. "Pe Magheru nu mai sunt ambuteiaje. Nu are sens să faci pasaje şi la Crişul, şi la Gară", spune un şofer.
Mai mult, orădenii susţin că municipalitatea s-a orientat greşit. "Primăria lărgeşte la două benzi pe sens strada Meşteşugarilor (foto jos), care era goală, în timp ce pe strada paralelă, Oneştilor, şi pe Podul Sovata se circulă bară la bară", reclamă un alt şofer.
Totul sub pământ!
Consiliul Local a aprobat la finele lunii trecute indicatorii tehnico-economici ai pasajului din zona magazinului Crişul, iar luna aceasta va aproba şi sumele pentru cel din zona Gării, ambele fiind incluse în coridorul de mobilitate Bulevardul Magheru - strada Republicii. Concret, la intersecţia Magheru cu Republicii şi Louis Pasteur, traficul va coborî în subteran, iar tramvaiele 
vor traversa un sens giratoriu ce va fi amenajat la suprafaţă. Pe viitor, transportul în comun va avea până la gară o bandă dedicată, iar maşinile vor rămâne cu una singură.
"Traficul se va decongestiona, pentru că autovehiculele nu se vor mai intersecta cu cele care vin dinspre străzile Republicii şi Pasteur", susţine primarul Florin Birta (foto). La gară, traficul va coborî din nou în subteran, iar deasupra va fi amenajată o piaţetă şi un centru intermodal în care se întâlnesc mijloacele de transport în comun pe şosea şi pe linia de tramvai.
Soluţii similare vor fi aplicate pe culoarul Tudor Vladimirescu, unde vor fi amenajate alte două pasaje, unul sub intersecţia cu Decebal şi unul sub cea cu Oneştilor. Un al treilea pasaj, dar suprateran, va traversa la capătul străzii Meşteşugarilor linia ferată, pentru a face legătura cu drumul spre viitoarea autostradă.
"Au fost dezbătute"
Orădenii sătui de şantiere nu mai au mijloace să oblige Primăria să se răzgândească. "Proiectele viitoarelor pasaje au fost deja dezbătute public", argumentează directorul adjunct al Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Ovidiu Guler (foto).
Dezbaterile au fost organizate în august 2021, în pandemie şi într-o perioadă de concedii, vizând la grămadă circa 400 de proiecte, în valoare totală de 1,8 miliarde euro, cuprinse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Oradiei. "Altă dezbatere nu va mai fi", zice directorul, convins şi el de necesitatea pasajelor: "Studiul de fezabilitate al fiecărui pasaj cuprinde şi un studiu de trafic care justifică amenajarea".
Proiect cu minusuri
La o simplă consultare, studiile de trafic par, însă, făcute doar pentru a confirma necesitatea pasajelor, prevăzută în SIDU.
Chiar şi aşa, la pasajul din faţa magazinului Crişul, singurul cu documentaţia aprobată, realizatorii studiului, firma Vexillum din Satu Mare, au găsit aceleaşi lipsuri remarcate şi de orădeni. Spre exemplu, pista pentru biciclişti care vine dinspre parcul Petőfi Sándor se opreşte la Crişul, "nefiind conectată cu alte segmente ale unei reţele".
La fel, traficul pe Bulevardul Magheru se reduce la o singură bandă pe sens prin instituirea celeilalte exclusiv pentru tramvai, ceea ce, cu tot pasajul, va îngreuna circulaţia. "Este necesară o perioadă de timp, cel puţin un an de zile, astfel încât populaţia să se adapteze modificărilor", spune studiul.
"Trotuarul era prea îngust ca să putem amenaja o pistă pentru biciclişti, iar pe şosea, fiind vorba de un drum naţional, Poliţia Rutieră nu ne-a permis, pentru că era prea riscant", susţine directorul adjunct al DMPFI. Prin urmare, dacă traficul va fi aglomerat, orădenii se vor obişnui să ocolească zona. "La început va fi poate mai greu, dar apoi se va circula bine", spune Guler.
"Vor fi tot timpul cozi"
Adevărul e că amenajarea pasajelor este o decizie politică. Strategiile şi studiile de trafic au fost comandate doar pentru a aduna punctajele necesare atragerii de fonduri europene şi a justifica investiţia. "Dacă viitoarele pasaje s-ar construi pe bani publici, şi nu din fonduri europene, investiţiile nu s-ar justifica", spune Gheorghe Dragomir, conferenţiar la Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică a Universităţii din Oradea.
Specialist în construcţia şi calculul autovehiculelor şi titular la un master în Trafic şi siguranţă rutieră, Dragomir este una din puţinele voci locale autorizate în acest domeniu. "Modelăm cu studenţii studii de trafic pentru diferite intersecţii, dar rezultatele lor rămân în Universitate. Nu ne-a cerut nimeni, niciodată, ajutorul", spune conferenţiarul.
Poziţia sa este clară: "Traficul trebuie comparat cu o instalaţie sanitară. Dacă punem într-un loc o ţeavă mai mare, adică facem un pasaj subteran, apa va circula mai uşor, dar numai pe tronsonul acela. Dacă nu lărgim tot traseul, doar mutăm «dopul» puţin mai departe".
Altfel spus, pasajele de pe culoarul Magheru nu vor face decât să mute tensiunile din trafic la intersecţiile bulevardului Ştefan cel Mare cu străzile adiacente şi la capătul spre Episcopia Bihor. "Aici vor fi tot timpul cozi de maşini, pentru că traficul se restrânge de la două benzi la una pe sens", zice Dragomir, cu referire la dopurile cauzate de podul CFR de la ieşirea din oraş.
Rămâne cum am stabilit!
În ciuda obiecţiilor, primarul Florin Birta ţine la amenajarea pasajelor. "Putem să le facem pe fonduri europene sau putem să pierdem banii. Când oamenii vor vedea că, folosind pasajele, vor economisi timp pe care îl pot petrece cu familia, nu vor mai exista discuţii", argumentează edilul.
În opinia sa, traficul auto din oraş se va relaxa treptat. "La finalul anului, când se va deschide drumul de legătură spre viitoarea autostradă, şoseaua de centură va deveni un drum interior şi traficul, inclusiv la podul CFR din Episcopia, va scădea". Birta afirmă că inclusiv proiectul lărgirii şoselei la două benzi pe sens sub acest pod este prins în documentaţia de electrificare a căii ferate Oradea - Cluj, aflate acum în lucru.
În plus, primarul consideră că a învăţat ceva din experienţa şantierelor din pieţele Emanuil Gojdu şi Cetăţii, unde lucrările se execută cu oprirea tramvaiului. "La construirea pasajelor viitoare, circulaţia tramvaielor nu va mai fi oprită. OTL are acum în licitaţie achiziţia unui nou lot de tramvaie, din care patru vor fi bidirecţionale", spune Birta, adică vor putea rula înainte-înapoi ca un pendul, ceea ce înseamnă că şantierele vor opri circulaţia tramvaielor doar punctual, în zona unde se lucrează efectiv. Aşadar, orădenii vor îmbătrâni şi trece, dar şantierele vor rămâne...
"Înainte, în Oradea aveam doar intersecţii simple. Treptat, pe măsură ce a crescut traficul, le-am transformat în sensuri giratorii. Acum, în locul lor amenajăm pasaje subterane. La fel e în toată Europa"
primarul Florin Birta
PROMISIUNI DE (MAI) BINE
"Nu se va mai inunda"
Nemulţumirea orădenilor faţă de construirea de noi pasaje are la bază deranjul provocat de săpăturile pentru cele 6 pasaje din pieţele Emanuil Gojdu şi Cetăţii, dar primarul Florin Birta susţine că din 10 septembrie tramvaiele vor reporni, iar presiunea din trafic se va reduce. "Merg zilnic pe şantier. Lucrările sunt în grafic. Pasajele vor fi gata anul acesta şi se va circula mai uşor, chiar dacă amenajarea spaţiilor verzi va rămâne, poate, pentru anul viitor".
Birta susţine că realizarea pasajelor va rezolva inclusiv o parte din problemele de canalizare: "Pasajul Magheru nu a fost niciodată inundat, în ciuda ploilor, pentru că am direcţionat apa pluvială care vine de pe deal spre Crişul Repede. La fel vom face şi la pasajele de la Crişul şi de la Gară".