Cazul așezămintelor de la Dumbrava continuă să stârnească reacții puternice.
Viorel Pașca, cercetat sub control judiciar alături de membrii familiei sale, își apără public activitatea și publică filmări cu casele rămase acum goale, în timp ce reprezentanta Centrului de Resurse Juridice care a sesizat autoritățile susține că în spatele imaginii de „bun samaritean” s-ar fi aflat un sistem tolerat prea mult timp de stat.
În paralel, unul dintre fiii lui Pașca acuză condițiile în care familia ar fi fost ținută în arest, reclamând lipsa mâncării, a medicamentelor și a unor dotări minime.
Case goale, filmate pe Facebook
Plasat sub control judiciar, la fel ca membrii familiei sale, Viorel Pașca s-a întors la Dumbrava și a publicat pe Facebook filmări cu casele rămase goale. Într-unul dintre video-uri, acesta arată paturi, camere și curți pustii, încercând să transmită că oamenii care locuiau acolo aveau condiții decente și că intervenția autorităților a lăsat așezământul gol.
„Acum este liniște aici, mult prea multă liniște, o liniște apăsătoare, care parcă doare. E pustiu, nu mai este niciun bolnav”, a spus el.
Pașca arată și un peruș rămas într-o colivie, spunând ironic că „doar el a rămas aici” și că pe acesta „nu l-au relocat, pentru că nu are nevoie de autorizație”.
Filmări similare, din casele vizate de percheziții, au publicat și unul dintre fiii lui Viorel Pașca, Sabin Pașca, dar și voluntari care s-au dus sâmbătă acolo.
Ce spune Pașca
În interviurile date de când se află sub control judiciar, Viorel Pașca respinge acuzațiile care i se aduc și reiterează că, de-a lungul anilor, a primit persoane pe care nimeni altcineva nu le voia: oameni fără venituri, fără familie, cu dizabilități sau aflați în situații-limită. De asemenea, el a insistat că beneficiarii erau îngrijiți, hrăniți și adăpostiți, iar casele din Dumbrava ar fi fost, pentru mulți dintre ei, singurul loc în care au fost primiți.
„Nici n-am considerat că am nevoie de autorizație în condițiile legii care spunea că orice cetățean român are dreptul să primească în spațiul său locativ pe cine dorește. Iar o altă lege spunea că orice cetățean român are dreptul să stabilească domiciliu unde dorește. Așa că oamenii aceștia veniți la Dumbrava sau trimiși la Dumbrava cu ambulanța conform legii, trebuiau ca după 15 zile să își facă buletin sau carte de identitate cu domiciliu aici, că altfel nu era în regulă. Așa că mergeam împreună cu bolnavul la primărie, făceam cererea, eu îmi dădeam acordul de primire în spațiu și, conform legii, primăria nu putea să refuze. Niciun drept să refuze să facă un buletin sau carte de identitate unui om care locuia în casa respectivă. Așa că îi făcea carte de identitate acolo”, a explicat Pașca, într-un interviu dat la B1.
Viorel Pașca a demontat și unele dintre acuzațiile procurorilor DIICOT, de pildă că s-ar fi găsit peste 200 de carduri bancare într-un seif dintr-una dintre casele din Dumbrava. În realitate, a spus mai spus fondatorul așezământului, multe din acele carduri ar fi carduri de sănătate ale oamenilor pe care îi îngrijea.
Interviul complet acordat de fondatorul așezământului:
„Ce era să fac?”
Pașca a amintit și că, în trecut, a fost amendat pentru lipsa autorizației, iar el a cerut ca bolnavii să fie luați din casele lui. În 2016, BIHOREANUL a relatat cum, după o amendă primită de la ITM Bihor pentru muncă la negru, Pașca a dus 40 de oameni cu dizabilități în fața Prefecturii Bihor, amenințând că îi lasă în stradă.
„N-au venit să-i preia, atunci vi-aduc eu. Am luat câțiva bolnavi, mi-am dus în fața instituției și am rugat: „Preluați, vă rog, bolnavii respectivi, căci tocmai ce mi-ați interzis să îi îngrijesc”. Instituția a spus: „Da, noi n-avem unde îi duce și nu e treaba noastră, altă instituție trebuie să-i preia”. Ei bine, până la urmă am stat vreo două ore acolo, n-a venit nimeni să-i preia, ce era să fac? I-am adus înapoi acasă. De atunci au trecut mulți ani, numărul bolnavilor a ajuns la 400”, a mai spus Pașca, acum.
„Bunul samaritean”, cum este el supranumit, a dat lămuriri și privind cimitirul pe care l-a înființat în Dumbrava: oamenii din așezămintele sale nu sunt înmormântați la întâmplare, pe deal, ci în cimitirul parohiei greco-catolice din comună, însă pe o parcelă dedicată persoanelor care nu sunt originare din Dumbrava, în timp ce localnicii sunt înmormântați pe o altă parcelă a aceluiași cimitir.
Ce spune activista care a reclamat așezământul
Despre cazul de la Dumbrava a vorbit, duminică, și Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice, care a reclamat autorităților situația clandestină. Într-un interviu publicat de news.ro, aceasta spune că imaginea publică a lui Viorel Pașca, construită în jurul ideii de om care ajută persoane abandonate, ascundea o realitate mult mai gravă. Potrivit acesteia, autoritățile ar fi trebuit să verifice de mult timp condițiile în care trăiau oamenii și modul în care erau gestionați banii, actele și cardurile beneficiarilor.
„Cred că noi, ca societate, am fost crescuţi cu ideea că "oamenii ăştia ne deranjează". Nu ştiu, fac gălăgie, miros. De ce să fie pe stradă, când, uite, îi ţine domnul Paşca? Apoi, există această atitudine de superioritate: Ştiu eu unde îi este mai bine acelui om. De ce? Pentru că omul acela nu are posibilitatea să se îngrijească singur. Iar acesta este un discurs pe care l-am ascultat şi l-am urmărit la domnul Paşca şi anul trecut. De ce să le dau eu lor condiţii ca la stat? Pentru că acolo ar trebui să le dau o toaletă la cinci oameni. Dar eu am una la toată clădirea. Cine sunt ei? Ce au făcut ei? Sunt nişte loaze. N-au produs nimic. Să fie mulţumiţi cu ce le dau eu. Cam acesta era discursul domnului, care evident este contrar drepturilor fundamentale ale omului şi vine şi împotriva dispoziţiilor legale în materie pentru persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi sau persoanele fără adăpost”, a declarat activista.
Pascu mai spune că problema nu este doar dacă oamenii aveau un acoperiș deasupra capului, ci că persoane extrem de vulnerabile au ajuns să fie dependente de un sistem privat, neautorizat, tolerat ani la rând, deși statul avea obligația să intervină.
Fiul lui Pașca reclamă condițiile din arest
Pe de altă parte, și Sabin Pașca, unul dintre fiii lui Viorel Pașca, a publicat pe Facebook și un mesaj amplu în care se plânge de condițiile din cele 24 de ore de arest, după perchezițiile DIICOT.
Acesta susține că el și membrii familiei sale au fost tratați „ca pe cei mai periculoși criminali”, deși beneficiau de prezumția de nevinovăție și nu exista nicio hotărâre definitivă împotriva lor. Fiul lui Pașca afirmă că mama sa, Florica Pașca, ar fi rămas fără medicamentele pe care le avea asupra ei, deși ar fi explicat că suferă de dureri puternice de cap. Potrivit acestuia, medicamentele i-au fost luate, iar ulterior nu i s-ar fi oferit alt tratament, pe motiv că nu avea prescripție.
Sabin Pașca mai susține că femeile din familie ar fi stat în camere în care alte persoane fumau, că nu ar fi primit mâncare și că, în cele trei zile petrecute în custodia autorităților, doar avocatul le-ar fi adus ceva de mâncare. El a reclamat și lipsa unor condiții minime de cazare, spunând că paturile nu aveau cearșafuri, perne, pături sau plăpumi. Sabin Pașca susține și că, după ce cazul a fost prezentat la televizor, unele persoane aflate în arest i-ar fi recunoscut pe membrii familiei și că ar fi existat amenințări. El a admis că există o diferență între un arest și un centru pentru persoane vulnerabile, dar a spus că „minimul necesar ar trebui să existe peste tot”.
În același timp, avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a făcut un apel pe Facebook prin care cere medicilor și asistenților care au lucrat sau au fost voluntari în locuințele de la Dumbrava să trimită în scris mărturii privind experiența lor de acolo.
Viorel Pașca, soția sa și cei trei fii ai lor sunt cercetați de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Judecătorii au respins propunerea de arestare preventivă și au dispus cercetarea lor sub control judiciar.
Duminică seară, în Piața Unirii din Oradea, este anunțat un protest pentru susținerea familiei Pașca.