Primarul comunei clujene Beliș își arată colții în fața Administrației Parcului Natural Apuseni (APNA) și amenință că ar putea ieși din aria protejată, dacă la un referendum anume organizat sătenii vor vota ca atare.
Demersul pare însă unul populist, legea nepermițând unei primării să iasă dintr-o arie protejată. În plus, argumentele edilului cu un trecut penal sunt contrazise de APNA.
„Ne blochează”
Potrivit presei din Cluj, primarul Viorel Matiș a anunțat referendumul pentru data de 6 decembrie, acuzând managementul defectuos al Parcului.
Edilul care, în 2020, a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru dare de mită, dar totuși a fost reales în funcție, se arată deranjat că APNA n-ar fi combătut ipidele, adică gândacii care afectează arborii din Apuseni, și că blochează dezvoltarea în comuna lui.
„Prin interzicerile și felul în care au administrat Parcul Natural Apuseni au apărut infestările cu ipide, ceea ce nu e normal să apară așa ceva într-o pădure. Eu i-aș întreba ce au protejat prin măsurile de protecție pe care le-au avut. Au distrus pădurea? Ne blochează foarte mult în dezvoltarea comunei pentru că ne dau niște limite de dezvoltare care nu sunt normale. Spre exemplu, în centrul satului Giurcuța de Sus nu pot să construiesc nimic. Or, nu e normal așa ceva. De asemenea, limitele impuse în PUG ne afectează foarte mult. Spre exemplu, la Giurcuța de Jos unde a fost vatra satului nu avem voie să o includem în PUG, în condițiile în care acolo a fost vatra satului. Am dorit să facem trasee de biciclete și de ATV-uri, însă nu ni s-a permis. Nu putem construi, nu ne putem dezvolta, nu putem face nimic. Eu nu mă pot dezvolta dacă nu pot amenaja un traseu, nu pot duce un turist să îi arăt obiective. 99 la sută din comuna noastră este în parc, ceea ce ne afectează foarte mult la realizarea proiectelor de dezvoltare. Sunt comune care au doar o parte din teritoriu în parc, ceea ce le permite să se dezvolte. Noi fiind cu 99 la sută în parc suntem foarte limitați în dezvoltare și în realizarea de investiții”, a declarat primarul Viorel Matiș, citat de gazetadecluj.ro.
„Nu este minciună mai mare”
Demersul edilului pare însă inutil, pentru că legislația românească nu prevede posibilitatea unei unități administrativ-teritoriale să părăsească o arie protejată. Matiș susține că, dacă referendumul va fi validat, va cere unui judecător să consfințească „părăsirea” Parcului Apuseni, dar asta înseamnă că o instanță ar trebui să traseze limitele ariei protejate, stabilite prin Hotărâre de Guvern.
Pe de altă parte, nici reproșurile edilului nu stau în picioare, spune șeful APNA, Alin Moș. „Primarul reproșează două lucruri administrației APNA: că suntem o barieră în dezvoltarea socio-economică a comunei și că toți oamenii se plâng că nu pot să facă nimic din cauza parcului. Pe UAT Beliș în anii 2021-2022 am dat mai multe avize decât în orice alt UAT din parc, multe dintre ele pozitive pentru construcții și majoritatea în turism. Așadar, nici vorbă să ne opunem. Unde a fost legal, avizul nostru a fost pozitiv, cu siguranță”, a spus Moș, joi, pentru BIHOREANUL.
De exemplu, în 2021, APNA a avizat 25 de construcții, iar în 2022, până acum, 26. Și evenimentele au primit acord pentru desfășurare: 11 anul trecut și 16 anul acesta.
Moș a mai spus că problema ipidelor nu are nicio legătură cu Belișul, deoarece acolo nu există suprafețe afectate de acest gândac, problemă care se regăsește în alte zone din Parcul Apuseni. „Nu este minciună mai mare. Problema nu e în UAT Beliș, nici la vecinul de alături, ci la vecinul de la a treia casă”, a mai declarat Moș. Chiar și așa, când fondurile forestiere din zonă au solicitat avize și derogări pentru amenajamente silvice menite să combată ipidele, APNA și-a dat acordul, a mai spus șeful instituției.
Moș crede că, mai degrabă, primarul este mânat de interese imobiliare, fiind dornic să extindă zona construită în areale protejate. Cel mai probabil, edilul vrea să creeze un scandal în această perioadă în care APNA lucrează la planul de management al Parcului Apuseni și în care vor demara dezbateri publice privind regulile care trebuie respectate în arealul protejat.