Dacă cineva mai avea îndoieli că baronii magistraturii noastre trăiesc într-o realitate paralelă, le-au spulberat chiar ei, prin așa-zisa „Hotărâre pentru apărarea independenței justiției” adoptată marțea trecută de Secția pentru judecători a CSM, un document-rechizitoriu de peste 70 de pagini despre care autorii afirmă că ar reprezenta poziția a 3.850 judecători. Un fals grosolan din start, după cum au făcut lumină ulterior câțiva magistrați onești, arătând că documentul nici măcar nu le-a fost adus la cunoștință, necum să-l fi dezbătut și aprobat.
Adevărul adevărat este, de fapt, că membrii Secției au plăsmuit o realitate paralelă, care să le permită să pozeze în victime ca să-și apere ceea ce ei numesc inamovibilitatea - un cuvânt îndărătul căruia sunt propriile cutii de pantofi: privilegii peste privilegii (de la salarizare la pensionare), lipsa oricărei responsabilități în fața societății, aroganța de „cei mai speciali dintre speciali”.
Hotărârea pare scrisă mai degrabă de niște politruci decât de profesioniști ai Dreptului aflați în slujba Legii și a societății. Secția pretinde nici mai mult, nici mai puțin decât că „puterea judecătorească este supusă unei adevărate coup d'état, urmărindu-se o preluare ostilă a conducerii legitime a corpului judecătoresc”. Cine sunt „puciștii”? Câțiva politicieni, ce-i drept nu mulți, capul răutăților fiind Ilie Bolojan, „inculpat” pentru că le-a tăiat din privilegii, urmat de USR, despre care, abandonând orice aparență de neutralitate politică, Secția susține că ar fi „în siajul prim-ministrului”.
Presa a fost pusă și ea în boxa acuzaților, pentru vina de a dezvălui achitări scandaloase în dosarele de mare corupție ori felul în care judecătorii își dau unii altora sentințe prin care își măresc reciproc veniturile. Urmează ONG-urile, puse la colț fiindcă protestează față de nedreptăți și fac petiții de tot felul, dar nu sunt omiși nici cetățenii simpli, cărora Secția le impută postări critice pe Facebook. Practic, oricine nu aplaudă corupția și complicitatea judecătorilor cu infractorii a fost trecut pe o adevărată listă neagră de inamici.
În schimb, Secția pentru judecători nu a pomenit nici măcar într-o paranteză PSD, care prin tot ce face restrânge spre zero „riscul” ca justiția să devină - Doamne ferește! - dreaptă, independentă, eficientă.
Una dintre cele mai lucide critici aduse „Hotărârii” îi aparține jurnalistului Cristian Pantazi de la G4Media, publicație care, alături de Recorder, se află în topul celor non grata. Ceea ce a produs Secția, spune acesta, este un „rechizitoriu la adresa facțiunii reformiste din societate”, un demers în care se dezvoltă „mugurii iliberalismului”.
Iar președintele României, cel care a uitat cu totul de România Onestă și de promisiunea reformării Justiției, n-a suflat nici măcar o silabă despre această veritabilă mineriadă a robelor, menită să reducă România la tăcere. Ba, ceva tot face: ne vestește, sumbru, că în anii ce vin ne așteaptă „lucruri, multe lucruri”...