Problema salubrităţii continuă să fie una spinoasă pentru primăriile din Bihor.
Garda judeţeană de Mediu a anunţat, vineri, că a amendat, din nou, Primăria Batăr, după ce angajaţii instituţiei au fost prinşi în timp ce dădeau foc unor gunoaie pe care, de fapt, trebuiau să le cureţe.
Comună cu probleme
În luna februarie, în urma unui control pe raza comunei Batăr, comisarii de mediu au găsit trei gropi clandestine de gunoaie, care însumau o suprafaţă de circa 25.000 mp. O parte din mizerii erau îngropate în pământ, inclusiv în albia Crişului Negru, semn că s-a dorit ascunderea lor. Atunci, Primăria Batăr a fost amendată cu 100.000 de lei şi a primit ordin să cureţe cele trei zone, mai cu seamă că pe teritoriul comunei sunt două arii protejate.
Cum primăria a mai avut probleme similare şi în 2019, când a mai încasat o amendă de 30.000 de lei pentru gestionarea ineficientă a gunoaielor, comisarii de mediu au anunţat luna trecută că vor ţine zona sub observare.
Pe 3 martie, în urma unei sesizări telefonice, care anunţa un incendiu puternic în satul Talpoş din comuna Batăr, comisarii de mediu au mers din nou în control, de data aceasta însoţiţi de poliţişti, şi nu mică le-a fost surpriza când au dat peste alte ilegalităţi.
Amendată din nou
"La faţa locului, s-a constatat că în apropierea cimitirului din localitatea Talpoş, în locul unde au fost identificate depozitările ilegale de deşeuri şi în data de 8 februarie 2021 şi pentru care Primăria Batăr a fost sancţionată tot cu amendă în valoare de 100.000 de lei, reprezentanţi ai Primăriei Batăr incendiau o mare parte din deşeurile pe care trebuia să le elimine cu un operator autorizat, termenul pentru această masură fiind de altfel, data de 31 martie 2021", se arată în comunicatul transmis vineri de Garda de Mediu Bihor.
Fumul emanat de incendierea deşeurilor se vedea şi din satele vecine, iar focul a fost până la urmă stins de pompierii bihoreni. "Pentru această faptă, UAT Batăr a fost sancţionată, pentru nerespectarea măsurii impusă în data de 8 februarie 2021 şi anume de a elimina deşeurile cu un operator autorizat pentru acestă activitate. UAT Batăr a fost sancţionată de trei ori, până în prezent, pentru gestionarea necorespunzătoare a regimului deşeurilor de pe raza comunei", se mai arată în comunicatul Gărzii de Mediu.
În plus, comisarii au depistat un incendiu de vegetaţie ierboasă şi tufărişuri şi în albia majoră a Crişului Negru, pe tronsonul de pe malul drept, dintre localităţile Batăr şi Talpoş. Cum acolo se suprapun cele două arii protejate, comisarii de mediu au sesizat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, suspectând că s-a comis o infracţiune, dar fără a fi clar cine a incendiat acea zonă.
În urmă cu două săptămâni, comisarii de mediu au mai amendat şi Primăria Suplacu de Barcău, tot pentru că a incendiat gunoaie pe care, de fapt, trebuia să le cureţe. Fiind la prima abatere, comuna a încasat o sancţiune de 20.000 de lei.
"Numai amenzi, nu şi soluţii"
Contactat de BIHOREANUL, primarul comunei Batăr, Ioan Mughiuruş (PSD) spune că angajaţii Primăriei au dat foc numai la resturi vegetale, iar asta pentru că nu au ce face cu ele şi trebuie să respecte măsura Gărzii de Mediu de a curăţa zona. Fotografiile făcute de comisarii de mediu arată însă că printre resturile vegetale incendiate mai erau şi resturi de plastic.
"Am început să facem curăţenie peste tot, operatorul de salubritate ne-a adus tomberoane mari, de 20 de tone, deja cinci le-au dus, pline cu plastice, flacoane, mizerii. Dar crengile, tuleii de porumb şi alte resturi vegetale pe care le-au mai aruncat oamenii acolo nu le ridică. Ce să fac cu ele? Le-am arătat celor de la Gardă că am morman de flacone, pe-alea mi le duce AVE, dar altceva nu", a declarat Mughiuruş pentru BIHOREANUL. Totuşi, Legea deşeurilor nu permite incendierea lor, ci exclusiv colectarea cu operatori autorizaţi.
Potrivit lui Mughiuruş, contractul pe care îl are cu firma de salubritate AVE Bihor prevede doar colectarea deşeurilor municipale, nu şi a celor vegetale, şi nu poate încheia un nou contract, pentru că Guvernul încă nu a aprobat bugetul pentru anul 2021.
"Cum să închei contract, dacă n-am buget? Vine Curtea de Conturi apoi şi mă întreabă pe ce fundament am făcut contractul. Toată lumea vine peste noi în control, să ne amendeze, dar nu se gândesc că banii ăştia noi tot din bugetul local îi vom plăti, din banii oamenilor. Şi n-o să mai avem bani de salarii şi de investiţii, că plătim amenzi", s-a plâns edilul.
Mughiuruş susţine că a ridicat problema şi în Asociaţia Ecolect, formată din toate primăriile din Bihor şi din Consiliul Judeţean, special pentru gestionarea problemelor de salubritate, dar fără ca discuţiile să conducă spre o soluţie.
"Vă zic eu, toţi primarii la fel fac, le dau foc, că n-avem ce face cu ele. Nu există nicio comună în Bihor care să composteze. Să fim serioşi, toată lumea are deşeuri, ce credeţi că fac cu ele? Nimeni nu ne întreabă dacă avem cum composta, dacă avem măcar buget, toată lumea vine numai în control şi să dea amenzi", a mai spus primarul.
UPDATE: AVE Bihor susţine că a oferit soluţii pentru Batăr
În urma declaraţiilor primarului din Batăr, directorul AVE Bihor, Pasztai Zoltan, a declarat, vineri, BIHOREANULUI că firma de salubritate a oferit soluţii comunei, pentru a curăţa gunoaiele de pe câmpuri.
"Nu este adevărat că am refuzat să ducem deşeurile vegetale, din contră, am oferit posibilitatea să le aducem la Oradea, unde există staţie de compostare. Însă am solicitat să fie sortate înainte, să ridicăm separat PET-urile, deşeurile menajere şi resturile vegetale. Primăria a refuzat să facă acest efort, preferând să arunce totul de-a valma", a declarat Pasztai.
AVE Bihor i-a mai propus primarului chiar să facă compost la faţa locului, pentru a-l folosi apoi în comună. "La staţia din Salonta, avem un tocător mobil şi le-am spus că îl putem duce în Batăr, pentru a trata resturile vegetale. Primăria avea nevoie doar de un teren, unde să facem asta", a mai spus directorul. Nici această variantă nu a fost acceptată, însă. "S-au rezumat să încarce cu buldoexcavatorul deşeurile în containerele puse la dispoziţie de noi. Au umplut mai multe containere şi, probabil, pentru că şi-au dat seama că costă prea mult, au preferat să dea foc deşeurilor", a mai spus Pasztai.