Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege inițiat de AUR care obligă asociațiile, fundațiile și federațiile să întocmească anual o listă cu toate veniturile și sursele de finanțare, indiferent de proveniență, cu datele de identificare ale persoanelor fizice și juridice care le finanțează.
Inițiativa este prezentată de AUR drept o măsură de transparență, însă a stârnit critici dure din partea societății civile. Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă în care avertizează că proiectul nu protejează democrația, ci riscă să transforme transparența într-un mecanism de control și intimidare.
Declarații anuale
În forma adoptată de Senat, proiectul modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, prin introducerea unui nou articol. Acesta prevede că ONG-urile vor fi obligate să întocmească o listă cu toate veniturile și sursele de finanțare, „indiferent de proveniența lor”, cu precizarea elementelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice.
Lista ar urma să fie depusă la Ministerul Finanțelor Publice odată cu situațiile financiare anuale și publicată într-o secțiune specială pe site-ul instituției. În cazul persoanelor fizice, proiectul prevede că datele personale vor fi protejate, „cu excepția numelui”.
Proiectul a fost votat de 75 de senatori, majoritatea AUR și PSD, în timp ce 32 de membri ai Senatului s-au opus, iar 4 s-au abținut. Opoziția a fost reprezentată de PNL, UDMR. Dintre senatorii bihoreni, Aurel Mohan (PSD) a votat pentru susținerea proiectului.
Inițiativa legislativă merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional.
Expunerea de motive a proiectului legislativ:
AUR: „Să vedem cine finanțează asemenea procese”
Inițiatorii susțin că legea este necesară pentru creșterea transparenței în finanțarea ONG-urilor. În expunerea de motive, deputata AUR Ionelia Priescu susține că lipsa unei situații clare privind persoanele fizice sau juridice care finanțează aceste organizații ar reprezenta o vulnerabilitate pentru România și pentru Uniunea Europeană.
În dezbaterile din Senat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a legat proiectul de procesele intentate de unele organizații de mediu împotriva unor proiecte energetice.
„Chiar nu vreţi să aflaţi cine finanţează procesele împotriva hidrocentralei Răstoliţa? Cine finanţează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Şi cine a finanţat procesul pentru oprirea carierei de la Roşia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? (...) Despre asta este proiectul acesta”, a declarat Peiu.
ONG-urile: „Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței”
De cealaltă parte, organizațiile neguvernamentale spun că măsura este disproporționată și poate afecta libertatea de asociere. Într-o scrisoare deschisă semnată de peste 430 de ONG-uri, printre care și organizații din Bihor precum Fundația Comunitară, asociația D’Apetresii, People to People, Căminul Felix sau ARK Oradea, semnatarii arată că statul are deja acces la informațiile privind finanțările și are instrumente legale pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.
„Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”, se arată în document.
ONG-urile susțin că publicarea identității donatorilor poate descuraja oamenii să mai susțină financiar cauze civice, sociale, medicale sau de mediu, de teamă să nu fie expuși public ori hărțuiți. În plus, semnatarii scrisorii avertizează că proiectul ridică probleme de constituționalitate, de compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată.
Organizațiile reclamă și sancțiunile prevăzute pentru nedepunerea declarațiilor, pe care le consideră excesive. Potrivit acestora, simpla nedepunere a listei ar putea duce la suspendarea activității, urmată de dizolvarea de drept a organizației, măsuri pe care ONG-urile le consideră disproporționate.
„Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor (...) căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice (...) sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa”, se arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii cer Parlamentului fie să respingă inițiativa, fie inițiatorilor să o retragă. Printre organizațiile care au semnat scrisoarea se numără Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul de Resurse Juridice, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social, Salvați Copiii, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH, ActiveWatch, Funky Citizens.
Scrisoarea deschisă a ONG-urilor: