Cu doar câteva ore înainte de primul marș Pride din Oradea, mai mulți activiști, diplomați și oficiali s-au întâlnit sâmbătă la o masă rotundă pentru a discuta implicațiile locale și europene ale excluderii comunității LGBTQ+ din spațiul public. Ambasadoarea Olandei, Willemijn van Haaften, și directorul Forbidden Colours, Rémy Bonny, au atras atenția asupra riscurilor discriminării comunității LGBTQ+. „Orașul ar putea pierde finanțare europeană”, a avertizat Rémy Bonny.
Întâlnirea, organizată de Ark Oradea, i-a adus la aceeași masă pe Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, Rémy Bonny, director executiv al organizației europene Forbidden Colours, Cerasela Bănică, reprezentantă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Victor Ciobotaru, director executiv al Asociației ACCEPT, Iulian Dițiu, președinte al Ark Oradea, jurnalişti români şi străini, reprezentanţi ai comunității LGBTQ+ şi susţinători ai acesteia. Tema centrală: drepturile comunității LGBTQ+ și riscurile directe – inclusiv financiare – ale discriminării sistematice tolerate sau practicate de administrația locală.
A fost prima dezbatere de acest fel organizată la Oradea, unde autoritățile au refuzat sistematic, în ultimii trei ani, autorizarea evenimentelor publice LGBTQ+, invocând motive birocratice, culturale, religioase sau de infrastructură. Între timp, târgurile și festivalurile din centru au fost aprobate fără probleme, după cum a explicat Iulian Diţiu (foto), de la Asociația Ark.
Mesajul Olandei: „Să nu distrugeți ce funcționează”
Ambasadoarea Willemijn van Haaften (foto jos) a atras atenţia că libertatea de exprimare și de întrunire sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene, iar tratamentul inegal aplicat unei comunități pune în pericol imaginea orașului și statutul său european.
"Aveți un oraș frumos, aveți un oraș multicultural frumos și funcțional. Vă rog, de dragul umanității europene, păstrați acest oraș la fel de frumos și de multicultural pe cât este posibil, iar asta trebuie să includă și protejarea drepturilor comunității LGBT din acest oraș, la fel cum trebuie să includă protejarea drepturilor tuturor celorlalte comunități din orașul dumneavoastră și este sarcina voastră, ca autorități ale orașului, să asigurați acest lucru”, le-a transmis ambasadoarea autorităților locale.
Ea a reamintit că Uniunea Europeană nu poate exista fără statul de drept și că libertatea de exprimare și de întrunire sunt înscrise în Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene și în Criteriile de la Copenhaga - angajamente fundamentale pentru orice stat membru.
Sprijinul Olandei nu este doar diplomatic, ci și politic: țara a susținut activ drepturile LGBTQ+ în toate statele membre, inclusiv prin implicarea în cauza Coman privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex la nivel european.
Discriminarea costă...
La rândul său, Rémy Bonny (foto) a reamintit că guvernele Poloniei și Ungariei au pierdut miliarde de euro din fonduri europene pentru politici discriminatorii și a avertizat că același tip de sancțiuni pot viza și autorități locale, cum e cazul Oradiei, dacă acestea continuă să ignore principiile statului de drept.
„În Ungaria, în 2021, guvernul a introdus o lege care interzice reprezentarea persoanelor LGBTQ+ în prezența copiilor. Am considerat că este absolut necesar ca Uniunea Europeană să reacționeze și am inițiat o procedură de infringement care a devenit cel mai mare proces din istoria UE, cu participarea a 16 state membre. Oradea trebuie să decidă dacă vrea să fie parte din Europa valorilor sau din Europa sancționată. Nu aș vrea să văd cum aceste fonduri dispar din cauza unor decizii greșite ale autorităților locale”, a declarat Bonny.
El a subliniat că atacurile asupra drepturilor LGBTQ+ nu sunt evenimente izolate, ci parte dintr-o strategie coordonată de forțe ultraconservatoare, finanțate parțial din SUA și Rusia, care nu vizează doar persoanele LGBTQ+, ci întreaga construcție democratică europeană. „Atacurile asupra comunității LGBTQ+ sunt un atac asupra democrației și a drepturilor omului pentru toți", a spus Bonny.
CNCD: jurisprudență există, dar e nevoie de voință
Cerasela Bănică (foto), din partea CNCD, a reamintit că, încă de acum două decenii, când niciun alt organism nu voia să se asocieze cu subiectul, CNCD a fost prima instituție publică care a sprijinit marșurile Pride. De atunci, Consiliul a creat o jurisprudență valoroasă, sancționând tratamente discriminatorii și apărând dreptul la demnitate și libertatea de întrunire.
A oferit și exemple concrete: în cazul Pride-urilor de la Cluj și Iași, CNCD a considerat că refuzul autorizațiilor a constituit tratament discriminatoriu indirect, fiind aplicate standarde diferite față de alte evenimente publice. „Libertatea religioasă și drepturile minorităților trebuie să coexiste. Problema apare când o autoritate publică favorizează un grup în detrimentul altuia", a explicat Bănică.
Urmează acţiuni
Chestionați de BIHOREANUL, Iulian Dițiu, președintele Ark Oradea, și Victor Ciobotaru (foto), directorul executiv al Asociației Accept, au declarat că, pentru anul 2025, nu au deschis deocamdată un proces împotriva Primăriei Oradea.
Singurul demers juridic aflat pe rol este contestarea amenzii primite în 2024 pentru un protest anterior din fața Primăriei. În schimb, Accept și Ark au transmis informări oficiale către Administrația Prezidențială, Guvern, Ministerul de Interne, Jandarmerie, Parlamentul European și ambasadele străine, pentru a atrage atenția asupra contextului local și pentru a garanta că marșul se va desfășura în siguranță.
Ce a urmat după dezbatere, se știe deja. Sâmbătă după-amiază, sute de persoane s-au adunat pentru a mărșălui pașnic în sprijinul comunității LGBTQ+ din oraș, în primul Oradea Pride, alături de ambasadoarea Olandei, oficiali ai CNCD, reprezentanți ai Accept și Forbidden Colours, care au fost prezenți ca observatori. Așa cum BIHOREANUL a arătat, jandarmii au blocat accesul participanților pe Corso, dar şi pe unele artere alternative, marşul fiind împins pe un traseu ocolitor, cât mai departe de centrul orașului.