1960. Abur şi apă caldă
Până spre finalul anilor 1950, în Oradea erau doar câteva blocuri de apartamente, iar în 1957-1958 au fost deschise şantiere locative pe străzi precum Kogălniceanu, Magheru, 1 Mai, Decebal, Piaţa Bucureşti. Fiind un oraş în cea mai mare parte de case, desigur că iarna încălzirea se făcea cu lemne, existând şi o piaţă de unde localnicii se puteau aproviziona.
Despre termoficarea centralizată a început să se discute în timpul construirii apartamentelor de lângă Parcul 23 August (azi 1 Decembrie). În 1960 şantierul era în toi, majoritatea blocurilor erau ridicate şi se pregătea cel turn. Peste drum se afla vechea uzină electrică, care a început să furnizeze şi încălzire centrală, sub formă de abur supraîncălzit. Noul cvartal a fost prevăzut cu trei puncte de termoficare, pentru producerea apei calde menajere şi a agentului termic, care ajungea în apartamente încălzind plăcile radiante de sub ferestre.
După doi ani, presa locală arăta că sistemul funcţiona "în general, bine", existând însă cazuri în care locatarii montau robinete şi teuri de golire în ţevile de termoficare, de unde sustrăgeau apă caldă. Legal, era interzisă orice modificare în sistem, fiindcă pierderile de apă produceau perturbaţii în întreaga reţea.
2023. Căldură în tot oraşul
Termoficarea întregului oraş s-a realizat treptat, odată cu pornirea primului grup al CET 1, în anul 1966. Atunci au fost alimentate blocurile din cartierul Zona de Vest, în capetele străzilor Aluminei, Dacia şi Transilvaniei de azi. Prin sistematizarea oraşului, în anii 1970-1980, sistemul centralizat de termoficare a fost extins, în principal către zonele industriale, întreprinderi şi către cartierele de blocuri, prin magistrale principale şi secundare, inclusiv dinspre CET 2, unde primul agregat a pornit în 1987.
Ulterior, sistemul a fost pus de mai multe ori sub semnul întrebării, din cauza costurilor ridicate de producţie şi transport, iar apoi deselor defecţiuni şi pierderi din reţele. Tocmai de aceea, în ultimul deceniu, a fost înlocuită o mare parte a reţelei primare de transport, lucru care a redus avariile şi pierderile. Totodată, în 2016 a intrat în funcţiune noua centrală electrică şi de termoficare. Un număr mic dintre locuinţele oraşului sunt încălzite cu apă geotermală.
În prezent, termoficarea deserveşte instituţii publice, 2.000 de agenţi economici şi 73.000 de apartamente şi case, cel mai mare număr de locuinţe încălzite centralizat, după Bucureşti.