Oradea trăiește în epoca superlativelor. Dacă anul 2023 aducea orădenilor cele mai multe investiții de după Revoluție (918 milioane lei), următorul a avut cel mai mare buget estimat din istorie (2,9 miliarde lei), iar în 2025 orașul a atras cele mai multe fonduri europene (283,3 milioane lei), anul 2026 aduce cea mai mare creștere a impozitelor: în medie, cu circa 80%!
„Inevitabil, va fi un an greu. Creșterea impozitelor nu e o plăcere pentru nimeni”, spune primarul Florin Birta.
Majorări în lanț
După sărbători, când au uitat de facturi, românii se uită îngrijorați în portofele. Din 1 ianuarie s-a scumpit curentul cu 8% ca urmare a majorării tarifelor de rețea, iar un plin de carburant costă cu 15-20 lei mai mult, după majorarea accizelor. În plus, de la 31 martie, când se liberalizează piața gazelor naturale, ar urma să crească și tariful acestora, cu până la 35%, în funcție de furnizor.
Veniturile nu au cum ține pasul cu majorările. Salariul minim brut pe economie ar putea fi majorat abia din 1 iulie la 4.325 lei, dar reducerea de la 300 la 200 lei a sumei neimpozabile va face ca majorarea brută de 275 lei să lase la angajat doar circa 115 lei în plus. Practic, puterea de cumpărare va fi anulată de inflație, estimată la 6%.
Statul va băga mâna inclusiv în buzunarele bolnavilor. Nu se va mai plăti prima zi de concediu medical, iar prin reținerea CASS de 10% indemnizația va fi cu circa 30% mai mică decât salariul. De asemenea, s-a majorat impozitul pe dividende de la 10 la 16%, iar impozitele pe proprietate cresc și ele.
Impozite mai mari
Primăria Oradea va afișa online abia din 15 ianuarie noile taxe și impozite locale. „Din acest an, impozitarea proprietăților se va raporta la valoarea de piață (n.r. - stabilită la 1.180 - 1.340 euro/mp)”, spune primarul Florin Birta (foto).
Tot de anul acesta, au fost eliminate scutirile de la plata impozitului pe clădiri pentru persoanele cu handicap ori cu venituri mici, donatorii de sânge, eroii Revoluției și urmașii refugiaților și deportaților.
Până la afișarea impozitelor, orădenii își pot estima singuri sumele de plată. „Impozitul pe case va crește cu circa 50%, iar cel pe apartamente cu 80%”, spune Sorin Iacob, director adjunct la Direcția Economică a Primăriei, cu precizarea că procentele sunt orientative. „La blocurile vechi, s-a scos reducerea de 50% pentru vechime și cea de circa 4% pentru imobilele cu mai mult de 4 apartamente și 3 etaje, așa că și majorarea, în aceste cazuri, va fi de peste 80%”.
În ce privește autovehiculele, se va ține cont și de norma de poluare, astfel că pentru un Logan Euro 4 de 1,4 l impozitul va crește cu 29 lei (la 132 lei). La mașinile cu cilindree mare, oricum taxate mai consistent, creșterea va fi mai mică - circa 30 lei pentru Euro 3 și doar 2 lei pentru Euro 5. În schimb, mașinile electrice vor fi taxate, în premieră, cu 80 lei.
(Mult) mai mult de plată
În ciuda creșterii impozitelor, încasările ar putea să scadă. Puțin, ce-i drept. „Anul trecut, gradul de încasare a fost cam de 97%, anul acesta probabil va scădea, dar nu sub 95%. Orădenii văd unde merg banii lor”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
Costurile cu încălzirea vor crește pentru locuitorii de la bloc cu circa 14,5% după majorarea cu 129 lei a prețului gigacaloriei (stabilit la 435 lei), dar și din cauza temperaturilor scăzute. Facturile pe decembrie se vor afișa săptămâna viitoare. „Vor fi mai mari, pentru că și consumul a crescut cu aproape 50%, dar nu avem încă o estimare valorică”, spune directorul Termoficare Oradea, Călin Ungur. Cel mai probabil, facturile vor fi cu aproape 50% mai „grele”...
Evită să facă angajări
Perspectivele economice sunt sumbre. „2026 va fi marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor de producție și a șomajului. La ultimul târg al locurilor de muncă, pentru prima dată, am întâlnit ingineri în căutarea unui job”, spune președintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan.
Anul trecut, numărul angajatorilor a scăzut cu peste 1.700 firme, la 24.097 companii, iar cel al angajaților s-a redus cu aproape 2.000 persoane, la 162.280 salariați.
„Mediul economic este în contracție. Dacă în ianuarie 2025 aveam în evidențe 960 locuri de muncă vacante, acum avem doar 433. Firmele evită să facă angajări”, spune directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba (foto). În decembrie 2025, rata șomajului era de 2,18%, cu 5.184 șomeri, mai mult cu 150 față de noiembrie, cele mai afectate fiind industria ospitalității, construcțiile și agricultura.
Turismul va fi cel mai lovit. „Oamenii vor încerca să economisească. În loc de 7 zile, își vor face vacanțe de 4 zile, în loc de pensiune completă, își vor lua demipensiune”, estimează directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete.
Pentru a ține sub control scăderea gradului de ocupare, estimată la peste 75% (față de 86% în 2025), hotelierii din Felix vor încerca să crească de la 5% la 20% procentul turiștilor străini, îndeosebi din Cehia și Slovacia.
„Multe investiții europene”
În compensație, Oradea mizează pe fondurile europene. „Anul acesta vom avea foarte multe investiții europene. În primul rând, până în vară vom finaliza toate lucrările prin PNRR, în valoare de peste 1,5 miliarde lei”, spune primarul Florin Birta.
Între multe altele, vor fi reabilitate clădirile a 24 de școli (490 milioane lei), 5 parcuri (98 milioane lei), va continua construcția noului spital de boli infecțioase (672,4 milioane lei) și va începe regenerarea urbană a cartierului Nufărul (74,4 milioane lei).
În paralel, CAO va finaliza reabilitarea mai multor rețele de canalizare (14,7 milioane euro) și va începe modernizarea Uzinei de Apă 5 din strada Făcliei (60 milioane lei).
Termoficare va încheia lucrările la noile motoare termice care vor înlocui vechiul cazan pe gaz (158,7 milioane lei) și va începe realizarea parcurilor fotovoltaice din strada Matei Corvin (70,8 milioane lei) și de pe halda de zgură din Episcopia Bihor (89 milioane lei).
Orașul se pregătește și pentru noi șantiere. „Prin februarie vom semna contractul de execuție a pasajelor de la magazinul Crișul și de la Gară. Constructorii vor începe lucrările în aprilie, ca să profităm de perioada vacanței de vară”, spune primarul Birta.
În paralel, ar urma să înceapă lucrările la pasajul subteran care va înlocui Podul Teodor Neș dintre Bulevardul Ștefan cel Mare și strada Izvorului.
Pasaj după pasaj
Consiliul Județean Bihor construiește 5 pasaje: cel din intersecția Tudor Vladimirescu - Oneștilor (31,26 milioane lei), pe centura Oradea la intersecția cu centura Oșorhei (21,8 milioane lei), pe DN 79 Oradea - Arad între ERA Park și Oradea Shopping City (25,3 milioane lei), la ieșirea din oraș pe Calea Aradului pe sub centură (26,4 milioane lei) și pe DN 19 la intersecția cu Calea Bihorului (28,5 milioane lei). De asemenea, tot CJ va construi încă un pasaj, în Nufărul, prin care șoseaua de centură va supratraversa linia ferată spre Băile Felix (37,5 milioane lei).
„Pasajele de pe centură, finanțate prin PNRR, vor fi finalizate până în vară”, spune președintele CJ Bihor, Mircea Mălan (foto).
Între altele, în primăvară va începe lărgirea la patru benzi a DN 79 de la aeroport până la intrarea în Nojorid și a DN 19 până la intrarea în Biharia, plus construirea unui drum care va lega Paleul de Calea Borșului cu un pasaj peste strada Matei Corvin.
Anul 2026 se anunță dificil, așadar, nu doar din cauza constrângerilor economice, ci și a lucrărilor care vor fi executate. Măcar contribuabilii vor vedea ceva de banii plătiți...
PLĂTIM SAU NU LA TIMP?
Amânarea nu e o soluție
În contextul majorării impozitelor, pe internet contribuabilii sunt îndemnați să amâne plata acestora până la finele anului, cu argumentul că inflația de peste an, estimată la 6%, ar anula bonificația de 10% acordată pentru achitarea integrală până la 31 martie.
Calculele arată însă că amânarea nu este avantajoasă. Întrucât pentru sumele neachitate până la termenele din 31 martie și 30 septembrie Codul de procedură fiscală stabilește majorări de întârziere de 1% pe lună, la un impozit de 500 lei, plata anticipată ar aduce o economie de 50 lei, pe când plata amânată până în decembrie ar urca suma la 530 lei, adică 80 lei în plus față de cei 450 lei ce pot fi achitați până în martie.
Pentru ca plata în decembrie să fie mai avantajoasă decât cea în martie, inflația ar trebui să depășească 16% în intervalul martie-decembrie, adică echivalentul a circa 25% pe an, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în ultimul deceniu...