Refuzul autorităților din Oradea de a aviza marșul Oradea PRIDE a ajuns în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care a consemnat „cu îngrijorare” situația și a încurajat autoritățile române să se asigure că solicitările pentru organizarea unor adunări pașnice sunt analizate cu respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței CEDO.
Mențiunea apare într-o decizie adoptată pe 16 septembrie, în cadrul procedurii prin care Comitetul de Miniștri supraveghează modul în care România pune în aplicare două hotărâri definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțate în cauzele M.C. și A.C. împotriva României și Asociația ACCEPT și alții împotriva României, după cum anunță Asociația ARK Oradea, într-un comunicat de presă transmis vineri.
Conform informării, prima cauză privește modul defectuos în care autoritățile au anchetat un atac fizic și verbal asupra unor participanți la un marș Pride, iar cea de-a doua, neîndeplinirea obligației statului de a proteja dreptul la întrunire pașnică în timpul unui eveniment LGBTI și de a investiga abuzurile verbale îndreptate împotriva participanților.
În acest context, documentul face referire expresă la situația din Bihor. Comitetul arată că a „luat act cu îngrijorare de refuzul autorităților locale din Oradea de a autoriza desfășurarea unui marș Pride” și a încurajat autoritățile române „să se asigure că solicitările pentru organizarea adunărilor pașnice sunt examinate în lumina articolului 11 al Convenției și a jurisprudenței Curții”. Articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea de întrunire pașnică și de asociere.
ARK: „O premieră”
În comunicatul transmis, Asociația ARK Oradea arată că menționarea explicită a orașului în decizia Consiliului Europei vine după ani de refuzuri repetate din partea administrației locale.
Potrivit organizației, în 2026 au fost propuse autorităților 115 variante de traseu, toate respinse, chiar și cu invocarea unor argumente privind „conduita socială și bunele moravuri”. Deși manifestația s-a desfășurat pașnic, 55 de persoane au fost amendate, valoarea sancțiunilor depășind 60.000 de lei.
„Libertatea de întrunire pașnică nu este un privilegiu acordat de autorități. Este un drept garantat oricărui cetățean în Europa”, susțin reprezentanții ARK Oradea într-un comunicat de presă.
Reprezentanţii organizaţiei subliniază că introducerea Oradiei în decizia de la Strasbourg reprezintă o premieră:
„Este pentru prima dată când o decizie a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei face referire directă la refuzul autorităților locale din Oradea de a permite desfășurarea unei adunări publice pașnice. Mesajul transmis acum la nivel european este clar: autoritățile din România trebuie să pornească de la standardele CEDO atunci când analizează orice solicitare privind o adunare publică. Ne așteptăm ca autoritățile din Oradea să țină cont de această decizie atunci când vor analiza viitoarele solicitări pentru organizarea Oradea PRIDE”, subliniază Iulian Dițiu, președintele Asociației ARK Oradea, în comunicat.
Dispută veche
Așa cum BIHOREANUL a mai arătat, disputa dintre Asociația ARK Oradea și administrația locală privind organizarea evenimentelor PRIDE durează de mai mulți ani.
În 2024, organizația a cerut avizarea unui eveniment numit Pride Park în Parcul Cetății. Primăria a respins solicitarea motivând că în același loc fusese deja aprobat un alt eveniment. ARK a propus ulterior alte șase parcuri din oraș, dar nici aceste variante nu au fost acceptate, autoritățile invocând existența unor manifestări programate anterior. Cele mai multe dintre acestea erau organizate de entități religioase.
Un an mai târziu, în 2025, ARK a încercat să organizeze primul marș PRIDE pe străzile Oradiei și a propus 12 variante de traseu. Primăria le-a respins pe toate, explicând că unele treceau prin zone cu lucrări edilitare, iar celelalte prin locuri unde fuseseră deja avizate alte evenimente publice.
Marșul s-a desfășurat totuși, fără aviz, cu câteva sute de participanți. Jandarmii nu au permis coloanei să parcurgă pietonala Republicii, iar la intrarea pe strada Aurel Lazăr au existat tensiuni între participanți și forțele de ordine.
În 2026, organizatorii au venit cu nu mai puțin de 115 variante de traseu, tocmai pentru a evita motivele administrative invocate în anii precedenți. Niciuna dintre ele nu a fost avizată.
Marșul s-a desfășurat și de această dată fără aviz. La manifestația din 25 iulie au participat peste 250 de persoane, iar Jandarmeria Bihor a anunțat că evenimentul s-a încheiat fără incidente. Ulterior, au fost aplicate 55 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 61.500 de lei, pentru participarea la adunarea publică neavizată.
Apeluri din Europa
Refuzul Primăriei Oradea de a aviza marșul a provocat încă din vară mai multe reacții la nivel european. În 17 iulie, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, s-a declarat „îngrijorat” și a cerut autorităților locale să poarte un dialog cu organizatorii, să asigure un traseu adecvat și să protejeze participanții.
O zi mai târziu, europarlamentari și Partidul Verzilor Europeni au cerut ca manifestația să poată avea loc pe un traseu vizibil, iar Intergrupul LGBTIQ+ din Parlamentul European a anunțat că monitorizează situația. Ulterior, după respingerea tuturor celor 115 trasee, organizatorii i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină, iar comisarii europeni Hadja Lahbib și Michael McGrath au transmis mesaje publice de susținere pentru participanți.