Păstrând proporțiile, Piața Unirii este pentru Oradea ceea ce e turnul Eiffel pentru Paris. În cei șase ani de la reabilitare, piața centrală a intrat în conștiința publică drept punctul zero al orașului. Practic, nu este turist care să nu bată la pas platoul înconjurat de palate reabilitate.
Are ce vedea: dale crăpate, fântâni arteziene defecte și iluminat pe orbecăite. „Lucrarea este încă în garanție. Toate reparațiile vor fi făcute pe cheltuiala constructorului”, spune primarul Florin Birta. Numai de-ar fi așa...
Mândria Oradiei
Piața Unirii crapă începând de la „conserva” din tablă a stației de tramvai până la intersecția cu strada Vasile Alecsandri. „Aproape nu este placă din piatră albă care să nu fie fisurată”, spune unul dintre orădenii care umpleau miercurea trecută piața centrală. Platoul pietonal este brăzdat de fisuri cât o linie de creion, crăpături de câțiva centimetri sau spărturi din care lipsesc cioburi. Anume aleasă ca să arate elegant, piatra trani, altădată albă, e astăzi gălbuie cu pete negre, de la guma de mestecat aruncată de oameni, și cu dungi lipicioase de la sucurile răsturnate. „Dimineață spălau platoul, acum e murdar la loc”, explică o mămică.
Ansamblul Duiliu Marcu, în centrul căruia tronează statuia Regelui Ferdinand, are pavajul crăpat, stâlpii de iluminat sunt cu fisuri, iar împrejmuirea cu arabescuri are capetele dislocate. „Arată mai rău decât înainte de reparații”, acuză un orădean.
Noaptea e și mai rău. Platoul central e iluminat atât de slab încât, în vara anului trecut, un tânăr care se dădea cu o trotinetă electrică s-a izbit de o scenă și s-a dat peste cap. „Când se lasă seara, la mesele teraselor de la intrarea în pasajul Vulturul Negru nu mai vezi nimic. Dacă scapi ceva pe jos trebuie să cauți cu lanterna telefonului”, se plânge un bărbat.
(NE)REUȘITA. Slab iluminată pe timpul nopții, Piața Unirii a început să crape la un an de la darea în folosință. „Problemele de iluminat le vom rezolva, într-un fel sau altul, în primăvara anului viitor. În ce privește fisurile, va trebui să avem o discuție cu constructorul”, spune primarul Florin Birta
„Dificultăți cu mentenanța”
Finalizate în primăvara lui 2016, lucrările de reabilitare a Pieței, realizate după un proiect al arhitectului clujean Horea Gavriș (foto), au fost recepționate în octombrie, dată de la care a curs termenul de garanție de 10 ani convenit cu constructorul, Drumuri Orășenești.
Astăzi, o intervenție unitară este dificil de realizat pentru că responsabilitatea e fragmentată. Întreținerea celor patru fântâni arteziene, deseori defecte, a fost pasată Companiei de Apă, administrarea iluminatului public este în răspunderea Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, curățarea pavajului a revenit operatorului de salubritate RER Vest, iar supravegherea evoluției lucrării este în sarcina Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, care a implementat investiția.
Săptămâna trecută, angajații CAO au curățat fântânile, trei dintre ele fiind puse în funcțiune inclusiv cu iluminatul ornamental. „CAO are dificultăți cu mentenanța. Dacă se arde un bec, fiind legate în serie, nu mai merge niciunul, în timp ce spoturile, cumpărate în 2015, sunt tot mai greu de găsit, pentru a fi înlocuite”, spune un angajat al Primăriei.
Întuneric total
La rându-i, conducerea ADLO oscila săptămâna trecută între două noi variante de iluminare a platoului, nici una însă cu implementare din actualul sezon turistic. „Prima soluție presupune înlocuirea tuturor stâlpilor de iluminat și creșterea numărului lor după modelul de pe platoul Catedralei Sfântul Nicolae. Cealaltă prevede montarea în zona fântânilor a unor stâlpi mai înalți care să aibă în vârf corpuri de iluminat de tip reflector”, spune directorul ADLO, Alina Silaghi (foto).
Ambele variante ridică probleme. Pe de o parte, înlocuirea întregului sistem de iluminat presupune costuri pe care nici Primăria și nici constructorul nu vor să și le asume. Pe de alta, montarea reflectoarelor ar putea da zonei aspectul unei nocturne de stadion. „Vom lua o decizie în toamnă, astfel încât soluția aleasă să fie implementată în primăvara anului viitor”, spune Silaghi.
Fără comentarii
În privința crăpăturilor din pavajul alb de trani, rezervat traficului pietonal, municipalitatea chiar nu are opțiune. Firma Drumuri Orășenești a susținut încă din 2017 că fisurile au apărut ca urmare a accesului în zona pietonală a mașinilor ce aprovizionează localurile, care montau iluminatul festiv, scenele sau corturile pentru diferite evenimente. „Constructorul ne-a trimis poze cu mașini care nu aveau ce căuta pe zona albă rezervată pietonilor, lucru la care nu am avut ce comenta”, spune șeful DMFPI, Marius Moș.
Totuși, la presiunile fostului primar Ilie Bolojan (foto), constructorul a înlocuit în perioada 2018 - 2019 cam 300 de dale. „Am făcut o înțelegere cu firma să schimbe din fonduri proprii dalele afectate, iar peste un an de zile, dacă vor mai fi alte crăpături fără ca mașinile să traverseze acele dale, atunci totul să fie corectat pe cheltuiala firmei”, declara atunci Bolojan.
Piața a fost închisă traficului auto cu bolarzi din piatră, plăcile crăpate au fost înlocuite, dar înțelegerea n-a mai fost dusă la bun sfârșit. Nimeni nu a mai verificat rezistența dalelor nou montate, pentru a ajunge la o concluzie...
„Altfel, ne judecăm”
De altfel, reprezentanții constructorului spun astăzi că nici nu aveau cum. Plăcile distruse au fost înlocuite doar pe sărite. „Nu s-au înlocuit toate plăcile crăpate. Partenerii noștri italieni (n.r. pietrarii de la Porfido ed Arte Consorzio Stabile), care au poze și filmări cu mașinile intrate pe zona pietonală, ne-au spus că oferă garanție doar pentru zona în care nu s-a intrat cu mașini”, spune directorul Drumuri Orășenești, Alin Biț.
Potrivit acestuia, pietrarii au reparat și vor repara în continuare doar unde consideră just. „Sunt plăci de marmură în zona ansamblului Duiliu Marcu care vor fi înlocuite și cubeți de piatră care vor fi rearanjați în toamnă, când temperaturile vor permite”, spune Biț. De asemenea, constructorul promite intervenții la împrejmuirea ansamblului. „Piesele sunt cele originale, dintr-un material care se sfarmă ușor, așa că vom remedia”. Dar asta nu înseamnă că va repara toată piața. „Va trebui să ajungem cu Primăria la un compromis, altfel, o să ne judecăm, probabil”, zice directorul.
„Am ieșit prost”
Practic, Primăria e la mâna constructorului. Surprinzător de îngăduitoare, nu a apelat la specialiști pentru a vedea dacă într-adevăr crăpăturile sunt provocate de mașini sau au la bază și probleme de proiectare, montaj sau de calitate a pietrei. „Nu am cerut o expertiză. Până acum constructorul a remediat problemele semnalate de noi, chiar dacă nu pe toate, și ne-a promis că va remedia în continuare”, se scuză șeful DMPFI, Marius Moș.
Poziția funcționarului e împărtășită și de primarul Florin Birta (foto). „Vom comanda o expertiză doar dacă vom ajunge la neînțelegeri privind înlocuirea plăcilor crăpate”. Indirect, edilul recunoaște, însă, că alegerea plăcilor trani s-a dovedit neinspirată. „Nu am mai folosit acest material la nicio altă lucrare, nici pe strada Aurel Lazăr, nici în Piața Ferdinand, și nu îl vom folosi nici la reabilitarea Pieței Independenței sau amenajarea viitoarelor centre de cartier, pentru că se poate spune că am ieșit cu el destul de prost”, spune Birta. Iar Primăria, precum se vede, nu are nicio soluție pentru remedierea problemelor...
REFĂCUTĂ INTEGRAL
Piață pentru Oradea
Finanțată cu 18,9 milioane lei din fonduri europene, reamenajarea Pieței Unirii a fost realizată de o asociere formată din firmele Drumuri Orășenești, Electro Construct Sildac, Porfido ed Arte Consorzio Stabile, Europorfidi, Imsaurisa și Gardener.
Printre altele, spațiul delimitat de străzile Primăriei și Alecsandri a fost transformat în zonă pietonală, traficul auto desfășurându-se doar prin fața Palatului Episcopal Greco-Catolic, piața a fost pavată cu porfir, iar stațiile de tramvai au fost mutate, față în față, în dreptul Podului Ferdinand.
Proiectul a mai prevăzut modernizarea sistemului de iluminat prin montarea a 56 de stâlpi cu corpuri de iluminat economicoase de tip LED, montarea a 39 de bănci, 22 coșuri de gunoi și 2 rastele pentru biciclete, remodelarea spațiilor verzi și a vegetației, introducerea în canale tehnice a cablurilor care acopereau fațadele clădirilor și restaurarea elementelor ansamblului proiectat de arhitectul Duiliu Marcu în 1926.
Finalizate la începutul anului 2016, lucrările au fost recepționate în luna octombrie, iar după fix un an plăcile albe din piatră trani au început să crape.