La fel ca toţi miniştrii USR-PLUS, orădeanca Ioana Mihăilă şi-a depus, marţi, demisia din funcţie, zi în care şi-a prezentat şi bilanţul celor patru luni de mandat în fruntea Ministerul Sănătăţii.
În cadrul unei conferinţe de presă, aceasta a enumerat principalele măsuri adoptate, unele dintre acestea vizând gestionarea pandemiei de COVID-19, investiţii din fonduri europene, reforma managementului spitalelor şi creşterea accesului la servicii medicale de bază.
Trei priorităţi
Potrivit Agerpres.ro, în discursul ei, Ioana Mihăilă a declarat că, împreună cu echipa de la minister, "ne-am stabilit trei priorităţi, pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme şi investiţii în sănătate, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului spitalelor şi serviciilor de sănătate".
"În aceste luni, am reuşit să implementăm, să deblocăm, să demarăm măsuri şi proiecte esenţiale pentru toate cele 3 priorităţi anunţate", a declarat Ioana Mihăilă, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.
La capitolul investiţii, orădeanca a enumerat progrese realizate pentru construcţia spitalelor regionale (Iaşi, Cluj, Craiova), afirmând că a deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arşi: de la Timişoara, de la Târgu Mureş şi de la Bucureşti.
În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componenta "Sănătate" are un buget de 2,85 de miliarde de euro: 1,95 de miliarde pentru infrastructura spitalicească; 400 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate; 275 de milioane de euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească.
"Aprobarea PNRR este în linie dreaptă, versiunea finală, la care am lucrat împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a fost transmisă chiar vineri, 3 septembrie, Comisiei Europene - aprobarea fiind preconizată pentru această lună", a spus ministrul, conform sursei citate.
Reforme în spitale
La capitolul reforme, în ceea ce priveşte spitalele, ministrul a susţinut că a creat cadrul legal pentru înfiinţarea consorţiilor medicale, cu scopul de a eficientiza activitatea administrativă şi medicală a acestor asocieri de spitale; a introdus în legislaţie criterii pe care membrii consiliilor de administraţie ale spitalelor trebuie să le îndeplinească, iar consiliile de administraţie au primit responsabilităţi suplimentare: de monitorizare a achiziţiilor directe, de contractare de servicii de audit extern; a creat "cadrul legal" pentru plata în funcţie de indicatori de performanţă şi calitate pentru spitalele publice.
Între altele, orădeanca a arătat că a demarat concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii, a aprobat legislaţia pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru managerii generali din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene, în iunie a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreşedinte ştiinţific şi vicepreşedinte administrativ) la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) - pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare şi funcţionare a ANMDMR în 2019, care prevede în mod expres modalitatea de ocupare a acestor posturi.
De asemenea, demnitarul a spus că a "creat baza legală" pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătăţii care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.
Accesul la medicamente
Cu privire la accesul la medicamente, în cele patru luni, Mihăilă afirmă că a implementat o serie de măsuri precum:
- lista medicamentelor esenţiale, în total aproximativ 1.000 de medicamente. Pe listă se regăsesc medicamente esenţiale din programul naţional de oncologie, cele necesare pentru boala Wilson, pentru diabet, precum şi pentru bolile endocrine;
- dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), principalul mecanism de monitorizare a pieţei medicamentului din România;
- reglementarea, pentru prima dată în România, în august, a punerii pe piaţă a medicamentelor autorizate în UE şi necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă şi simplificată;
- deblocarea aprovizionării cu medicamente pentru nevoie speciale şi introducerea unei proceduri clare de selecţie pentru solicitanţii de autorizaţii, având ca prim criteriu timpul de punere pe piaţă a medicamentului (scopul este asigurarea de stocuri adecvate şi continue pe toată durata de valabilitate a autorizaţiei);
- crearea cadrului pentru evitarea întârzierilor în aprobarea studiilor clinice şi pentru aprobarea punerii pe piaţă a medicamentelor de uz uman. Până acum, Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România nu s-a putut întruni timp de 2 ani din cauza unei inadvertenţe legislative.
Cum a gestionat pandemia de Covid-19
Pentru gestionarea pandemiei COVID-19 şi asigurarea asistenţei medicale pentru toţi pacienţii, ministrul demisionar menţionează că a luat mai multe măsuri:
- schimbarea modului de abordare privind organizarea spitalelor care asigură asistenţa medicală atât pacienţilor COVID-19, cât şi celor non-COVID prin organizarea de circuite mixte;
- pentru pregătirea în faţa valului 4, spitalele au depus Planuri de rezilienţă care prevăd creşterea numărului de paturi ATI şi paturi pe secţii pentru pacienţi COVID în cazul creşterii incidenţei;
- solicitarea către DSP-uri de publicare a planurilor judeţene faţă de recrudescenţa COVID, verificarea şi asigurarea unui stoc suficient de materiale de protecţie sanitară;
- modificarea fluxului informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2;
- crearea cadrului legal pentru testare rapidă în farmacii pentru diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2 şi distribuirea de teste gratuite în farmacii;
- crearea cadrului legal pentru ca un număr semnificativ de persoane să poată fi imunizate de către medicul de familie la domiciliu. De asemenea, pentru pacienţii cu boli cronice poate începe vaccinarea în ambulatoriile de specialitate.
Secţii ATI pline
În altă ordine de idei, Ioana Mihăilă a declarat marţi şi că multe secţii de terapie intensivă din Bucureşti pentru bolnavii de COVID erau pline luni şi a precizat că s-au identificat spitale care au preluat şi în valul trei pacienţi infectaţi cu noul coronavirus în vederea creşterii numărului de paturi.
Aceasta a mai spus că la nivel naţional s-ar putea ajunge la un maxim de 1.900 de paturi ATI şi 19.000 paturi pe secţii şi a spus că nu se aşteaptă ca numărul de spitalizări să fie mai mare decât în valul al treilea, având în vedere că o parte din populaţie s-a imunizat.
Situaţie dramatică la programele de sănătate
În ce priveşte situaţia fondurilor pentru programele naţionale de sănătate, precum cel de vaccinare şi pentru bolnavii de HIV/SIDA şi tuberculoză, Ioana Mihăilă a spus că situaţia este "dramatică", arătând că iar dacă la rectificare nu se vor aloca fonduri, s-ar putea ca accesul la medicamente al acestor bolnavi "să fie restricţionat".
"Asta înseamnă că dacă rectificarea nu se întâmplă foarte repede, s-ar putea ca accesul la medicamente al acestor bolnavi să fie restricţionat. Singura unitate sanitară cu care am discutat ieri a fost Spitalul "Matei Balş", care a spus că va începe să aloce medicamente pe perioade de o săptămână. (...) Dacă astăzi trece rectificarea bugetară şi dacă Ministerul de Finanţe se mişcă rapid cu alocarea bugetară necesară Ministerului Sănătăţii, aici nu vor exista discontinuităţi (n.r. - pentru acţiuni prioritare)", a spus Ioana Mihăilă potrivit Agerpres.
Probleme şi în aprovizionarea cu medicamente
Mihăilă a amintit că există "probleme" şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente.
"Mai există încă probleme cu aprovizionarea cu medicamente. Aceste probleme nu sunt la nivel naţional unele dintre ele, ci există stocuri deficitare din anumite medicamente la nivel global. Împreună cu Direcţie Politica Medicamentului, cu Asistenţa Medicală şi cu UNIFARM am identificat posibile soluţii şi în următoarele săptămâni ele vor fi implementate", a susţinut ea.
Ioana Mihăilă a adăugat că va începe achiziţia de imunoglobulină.
"Începem achiziţia de imunoglobulină prin eliberarea de autorizaţii de nevoi speciale sau prin regimul obişnuit. Vom vedea care va fi calea cea mai rapidă şi mai eficientă de a obţine stocuri de imunoglobulină pentru perioada următoare. Am avut discuţii cu reprezentanţii producătorilor de imunoglobulină pentru a diversifica oferta şi a nu mai depinde de un singur producător şi avem promisiuni ferme că, începând cu luna ianuarie 2022, unul sau doi producători vor veni pe piaţa din România. Aceasta este o problemă care necesită şi investiţii în sistemul de donare de sânge şi donare de plasmă şi am alocat în Programul Operaţional Sănătate investiţii de aproximativ 70 milioane de euro pentru reorganizarea sistemului de transfuzii", a explicat ministrul demisionar al Sănătăţii, precizând, între altele, şi că oricine va prelua interimatul la Sănătate va beneficia de întreaga sa colaborare, precum şi a specialiştilor de la minister, dacă vor dori să rămână.
"Niciun orgoliu politic"
În altă ordine de idei, Mihăilă a declarat că nu are "niciun orgoliu politic", în contextul în care a fost întrebată dacă sunt mai importante orgoliile politice comparativ cu sănătatea publică.
"Eu nu am niciun orgoliu politic, dar cred că această întrebare trebuie adresată premierului Cîţu, care deja a demis în plin val 3 un ministru al Sănătăţii".
Ioana Mihăilă a precizat că încă din luna iulie a trimis execuţia bugetară cu necesarul pentru rectificarea bugetară la Ministerul Finanţelor şi că "ne aşteptam ca la începutul lunii august această rectificare bugetară să se întâmple", a arătat ea.
Potrivit Ioanei Mihăilă, situaţia prind lipsa de fonduri din sănătate "s-a acutizat în ultimele săptămâni".
"Această situaţie nu este din luna aprilie. Această situaţie s-a acutizat în ultimele săptămâni. Ce am spus şi ţin să întăresc este că eu am anunţat premierul şi membrii Guvernului încă din luna aprilie de riscul ca această situaţie să apară, Faptul că rectificarea bugetară a fost tergiversată este lucrul care ne-a făcut să ajungem la fundul sacului. Dacă nu ar mai fi apărut această problemă politică, rectificarea ar fi trecut atunci când a trebuit să treacă, la începutul lunii august, ceea ce ar fi redus riscul ca această lipsă de finanţare să se acutizeze", a explicat ministrul.
Mihăilă a confirmat că există 450 de milioane de lei, însă aceştia au destinaţie de investiţii către spitalele din ţară.
Vezi mai jos întregul discurs!