În data de 6 martie 2026, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență emisă de Guvern și publicată în 25 februarie, prin care se operează reduceri de venituri, reduceri de posturi în administrație și se dispun alte „măsuri de eficientizare” a cheltuielilor statului.
Trebuie precizat că, spre deosebire de lege, care poate fi atacată la Curtea Constituțională înainte de intrarea în vigoare, ordonanțele de urgență intră imediat în vigoare și pot fi atacate în mod direct la CCR, numai de către Avocatul Poporului. Atacarea lor nu înseamnă, însă, și suspendare, astfel că ordonanțele de urgență continuă să producă efecte până la publicarea eventualei decizii de admitere a sesizării de neconstituționalitate. Ca atare, ordonanța de urgență atacată continuă, cel puțin deocamdată, să producă efecte juridice.
În sesizarea de neconstituționalitate, Avocatul Poporului arată, în primul rând, că este vădit neconstituțional să emiți o ordonanță de urgență în loc de 34 de legi. Practic, printr-un singur act normativ se operează modificări în 34 de domenii diferite, aspect care, în opinia Avocatului Poporului, aduce atingere principiului încrederii legitime în sistemul legislativ și afectează demnitatea umană ca valoare constituțională supremă.
În continuare, sunt criticate prevederi punctuale. În privința funcționarilor publici, de pildă, noile modificări aduc atingere principiului securității juridice și al egalității în fața legii, deoarece se operează cu reguli diferite în interiorul aceleiași administrații. Posibilitatea executării silite a veniturilor persoanelor cu handicap, care până acum erau exceptate, se apreciază că aduce atingere chiar demnității umane și protecției speciale de care trebuie să se bucure această categorie de persoane, într-un stat care se autointitulează în Constituție ca fiind social.
De asemenea, obligarea cumpărătorului de a-și achita amenzile pentru a putea achiziționa un imobil sau o mașină aduc atingere chiar dreptului de proprietate privată, pentru că, în acest caz, patrimoniul respectiv se mărește și nu se micșorează, ca în cazul vânzătorului.
În ceea ce privește transformarea amenzilor rutiere în suspendarea permisului de conducere, aspect despre care am scris pe larg în ultima vreme, Avocatul Poporului apreciază că noile norme nu sunt clare și previzibile, pentru exact motivele pe care le-am arătat în materialul de săptămâna trecută. În plus, se arată că suspendarea permisului pentru neplata amenzii nu are nicio legătură cu datoria fiscală, fiind în realitate o formă de „pedeapsă civilă” excesivă.
Așteptăm cu interes decizia Curții, cu speranța că termenul de judecată nu va fi „basculat” în 2030, ca efect al rolului încărcat al instanței constituționale...